Cartea este un adevarat indrumator pentru copii pentru descoperirea Noului Testament, bogat ilustrata, poate fi citita de copii sau de catre adulti copiilor.

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice.

Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

(lipsa text)

(lipsa text)

Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:

• - Prinţesa Apolinaria
• - Împărăteasa Teodora a II-a
• - Prinţesa Drosida
• - Alexandra, Împărăteasa
• - Împărăteasa Elena
• - Cneaghina Fevronia
• - Împărăteasa Ana
• -  Împărăteasa Irina
• - Prinţesa Casdoas
• - Nana, Împărăteasa Georgiei
• - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
• - Împărăteasa Teofana

Din cuprins:

• Ce sunt ingerii?
• Ingerii in raport cu Mantuitorul Iisus Hristos
• Ceata sfintilor arhangheli
• Rolul ingerilor in Biserica
• Rolul ingerilor fata de fiecare credincios in parte, ca protectori si indrumatori
• Menirea ingerului pazitor
• Pacatul indeparteaza pe ingerul pazitor de la noi
• Ingerul cel rau (diavolul)
• Rolul ingerilor in Parusie
• Acatistul Ingerului Pazitor al vietii
• Rugaciuni catre sfantul inger pazitor

Cartea cuprinde 9 acatiste ale sfintilor precum Sf Paisie Aghioritul, Sf Serafim Rose, Sf Melania Romana, Sf Cuv Mavra

Cartea propune dintru început o incursiune asupra vieții mănăstirești din Oltenia de sub Munte, o prezentare realizată de către Monahia Stavroforă Theodora (Videscu), cea care a alcătuit și chipurile duhovnicești ale monahiilor devenite pilde de viețuire în mănăstirile vâlcene. Pentru realizarea acestora, monahia Teodora (Videscu) a cercetat documente de arhivă, a cules mărturii, de la actualele viețuitoare din mănăstiri, despre monahiile mutate la cele veșnice și, inedit, a stat de vorbă cu monahiile bătrâne care, derulând firul amintirilor, au povestit bucuriile duhovnicești pe care le-au trăit în mănăstire, dar și ororile și abuzurile puterii politice, venite în special în urma Decretului 410 din 1959. 

Între rugătorii fierbinți ai neamului românesc către Dumnezeu se înscrie și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, cea mai de seamă personalitate a spiritualității și culturii ortodoxe românești din secolul al XVI-lea, voievod-teolog și ctitor de biserici. Înscrierea sa în ceata sfinților s-a făcut la începutul arhipăstoririi noastre, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa solemnă din data de 8-9 iulie 2008, a hotărât ca binecredinciosul domnitor muntean să se numere cu sfinții și să se cinstească după pravilă ca mijlocitor și rugător pentru neamul românesc în fața Preasfintei Treimi. Proclamarea generală a canonizării acestui domn cucernic și cărturar a avut loc în cursul aceluiași an, cu prilejul resfințirii Catedralei patriarhale din București (26 octombrie 2008). […] Urcat în scaunul domnesc la 23 ianuarie 1512, în jurul vârstei de 30 de ani, a avut tot restul vieții sale pământești conștiința alegerii divine și a responsabilității imense pe care o incumbă această demnitate: «Iar Tu fiind cel nescris, cel fără de început și negrăit cu mila Ta cea nespusă, m-ai ridicat pre mine, săracul, din gunoi și m-ai pus păstorul și învățătorul turmei Tale».