(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

Aceasta carte exista datorita copiilor.  Sunt lucrate cu sinceritate si atentie, cu incurajari pentru copii mai mari si mai mici.  Gingasia si zambetul acestor istorioare sunt o vitamina necesara in iuresul vietii noastre de zi cu zi.

De la inceputul si pana la sfarsitul cartii, dragostea, ca un soare stralucitor imprastie norii grei de pe insula durerii, rasadeste flori in ghivece si in curti, matura, pregateste supe si creme dulci pentru bolnavi, spala si leaga rani, organizeaza sarbatori, aprinde lumina, daruieste speranta si optimism, se roaga.  Si la sfarsit, dragostea descopera si aduce in insula Spinalonca binecuvantatul medicament care vindeca bolnavii, si care se intorc la casele lor.

Se poate admite ca partial avem semnele vremurilor de pe urma, dar nimeni, fie el profet, sfant, inger sau cel mai mare dintre oameni, nu poate spune exact cand va veni clipa si ceasul Zilei Judecatii de Apoi.

Pastrator cu scumpatate si lucrator al traditiei noastre patristice, Staretul Iosif n-a incetat vreodata lucrarea inalta a pocaintei, potrivit terminologiei Parintilor nostri.

Asezand faptuirea drept temelie a contemplatiei, Staretul a strabatut calea vietii duhovnicesti cu multa suferinta, urcand toate treptele scarii duhovnicesti.  Si astfel, cu ajutorul Harului, ajungand purtator de Dumnezeu si minte indumnezeita, ne-a daruit intr-o forma innoita, noua, celor de azi, care suntem mult insetati si lipsiti de invatatura, toata traditia Parintilor celor de demult.  Staretul, dupa ce a strabatut acelasi drum si a facut aceeasi calatorie purtatoare de cruce ca si cei din vechime, impartasindu-ne experientele sale, ne da posibilitatea si noua, celor de azi, sa fim urmasi si continuatori ai Sfintilor nostri Parinti.

Monahul Iosif Vatopedinul

SFANTUL MUNTE ATHOS reprezinta pentru multi o poarta catre o lume ireala, in care linistea, rugaciunea, pacea interioara fac parte din traiul de zi cu zi. Cu o priveliste care iti taie respiratia si o natura virgina, nepatrunsa de urbanizare si antropizare, Muntele Athos este o oaza catre redescoperirea sinelui pierdut in aglomeratia orasului. Toti cei care au avut prilejul si dorinta sa vina aici, au avut parte de o renastere spirituala, insotita de cea vizuala, datorata frumusetilor naturale care se ivesc la tot pasul. Verdele crud al muntelui, se impleteste cu cerul albastru si cu marea sclipitoare, totul impletindu-se intocmai ca elementele unui artist pe o panza proaspat pictata. 

Speram ca acest album sa fie o incursiune care sa va starneasca dorinta de a merge macar o data in viata la Sfantul Munte Athos, care este considerat Poarta a Crestinatatii pentru toti crestinii ortodoxi din intreaga lume.

Si cata frumusete se ascunde in sfanta ruga cea de dimineata, cata splendoare in rasaritul soarelui la ivirea zorilor!  Si cat e de frumos sa fii tu primul care iti respecti Stapanul, aratand ca Ii cunosti dragostea si Ii recunosti lucrarea: Buna dimineata, Dumnezeul meu!  Iti multumesc ca m-ai facut, ca ma hranesti, ca ma ocrotesti, si ca imi dai aceasta sansa de a fi cu Tine, langa Tine si prin Tine!

Parintele Calistrat

De la Hristos si pana azi au aparut multe si felurite erezii. Dar care erezie crestina, care eretic a sustinut vreodata ca "Toate religiile slujesc lui Dumnezeu si pe om"? Ortodocsii si ereticii credeau si propovaduiau ca numai o religie "slujeste lui Dumnezeu", iar toate celelate diavolului, deoarece insala si mint si tin pe om departe de lumina si de adevarul mantuitor. Pana si iehovistii, care au intrecut orice masura prin lipsa de evlavie si hulele lor, n-au ajuns nici macar aproape de grozavia ecumenismului. Multi monstri a nascut iadul in vremurile noastre, dar de marimea ecumenismului nu este nici unul! 

Roade ale lucrarii dumnezeiescului Har, care s-a revarsat din belsug asupra Cuviosului Sava, au fost si viata si petrcerea sa mai presus de fire savarsite aici pe pamant.  Iar daca acestea ar fi putut fi spuse in chip suprafiresc prin cuvinte si povestiri, ar fi fost o minune si ar fi adus un mare folos urmasilor.  Dat fiind faptul ca preaslavita sa petrecere este o minunata invatatura si plida de virtute, ne vom stradui dupa putere sa o facem cunoscuta tuturor iubitorilor de intelepciune.  Fara sa trecem nimic cu vederea, vom povesti viata Sfantului fara a da prea multe amanunte, caci un astfel de lucru ar fi foarte obositor si aproape cu neputinta. Nimeni nu le poate sti pe toate.  Si chiar daca le-ar sti, i-ar fi foarte greu sa povesteasca in putine cuvinte toate faptele.  Si aceasta datorita multimii lor.  De aceea vom istorisi acum numai cele pe care le-am putut afla din insesi cuvintele si faptele sale sau din spusele celor care le-au cunoscut bine si ni le-au povestit asa cum s-au petrecut.  Sau mai degraba vom indrepta cuvantul nostru acolo unde insusi Sfantul Sava ne va calauzi si ne va indruma, ca, in felul acesta, sa povestim numai ceea ce ii va bineplacea lui.

De mic copil, Sfantul Paisie a avut drept tinta Cerul.  Spre aceasta tinta s-a indreptat toata viata cu o minunata acrivie.  Singura sa preocupare a fost ascultarea de poruncile lui Dumnezeu si de sfanta Sa voie si astfel a devenit „organ dumnezeiesc, organ cuvantator, organ al Duhului, bine intocmit si bine rasunator” (Sfantul Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu, Cuvantul 12, 1).  S-a supus la nevointe care depaseau masurile omenesti, a varsat sudoare si lacrimi, a facut „experiente duhovnicesti pe sine, ca un bun botanist”, „s-a amarat el insusi prin incercarile pe care le-a facut”, si si-a lasat „retetele sale duhovnicesti”, prin care oricine isi poate afla sanatatea duhovniceasca.  Garantiile duhovnicesti pe care ni le-a lasat sunt: pocainta si spovedania, dragostea si smerenia, rugaciunea si rabdarea, gandurile bune si duhul de jertfa.