Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!

Carti online gratuite (nou)

Parintele Paisie Olaru va ramane pentru totdeauna in randul marilor Duhovnici si Sfinti care au rasarit din neamul romanesc.  A ajuns la un inalt nivel duhovnicesc tocmai prin smerenia pe care a avut grija sa o pastreze pana la finalul vietii pamantesti, dar si prin celelalte virtuti, detaliate foarte frumos in paginile urmatoare de inimosul Parinte Constantin Catana de la Manastirea Varatec.

Parintele Paisie Olaru este unul din modelele prin care iti poti sfinti si ghida viata in aceste vremuri tulburi, in care nu ne mai ramane decat sa urmam exemplul sfintilor pentru a ne salva sufletul.

Pocainta este samarineanul care-ti va bandaja ranile, te va aranja, iti va unge ranile cu ulei si vin, te va duce la o casa de oaspeti care se numeste Biserica pocaintei, acolo te vei curati de pacate si te vei uni din nou cu Hristos, dupa ce vei trece prin taina spovedaniei... 

Scrisă într-un stil simplu și accesibil, cartea de față oferă o excelentă sinteză a elementelor ce alcătuiesc „practica” rugăciunii personale așa cum s-a cristalizat aceasta în cele mai vechi și autorizate documente și mărturii ale spiritualității creștine din secolele III–IV.

Autorul ei, eruditul monah Gabriel Bunge, este un iubitor entuziast și lucid al Tradiției răsăritene. El pune astfel la dispoziția cititorului modern interesat un „ghid practic” — veritabil abecedar al rugăciunii — care să conducă la o revitalizare și reasumare existențială a modului patristic al rugăciunii propus de Tradiția autentică a Bisericii.

Pentru a fi însă eficientă și vie, nu doar culturală, această recuperare trebuie să ia aminte la sfatul avvei Evagrie Ponticul: „Nu vorbi numai cu plăcere despre faptele Părinților, cere-ți de la tine și săvârșirea întru osteneală a faptelor lor.”

Pe parcursul cartii "Pravila Alba", Parintele Arsenie Boca evidentiaza importanta Casatoriei, care a fost ridicata de Dumnezeu la rang de Taina, si subliniaza faptul ca, daca ar fi traita de cei casatoriti la valoarea ei adevarata, de taina, casatoria ar da roade vrednice de tainele lui Dumnezeu.

(lipsa text)

Ne-am gandit sa facem o carte cu toate rugaciunile si Acatistele pe care trebuie sa le faca orice crestin ortodox acasa, in calatorie sau oriunde s-ar afla. Nu ne-am gandit la inlocuirea cartilor mari, ci la usurarea practicii de rugaciune a crestinului.

Se spune că Maica Domnului este supărată pe toți aceia care nu-i cer niciodată nimic! Ea este o nouă lume și cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea. Arată-te, deci, a fi un fiu cu inimă de copil al Maicii Domnului! 
(Părintele Arsenie Papacioc)
 

 Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Bucură-Te! Ceea ce ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.

Pravila zilnica este o carticica de rugaciuni dedicata pelerinilor si celor care calatoresc mult. Contine rugaciuni, canoane, pomelnic vii si adormiti, acatist, paraclis si rugaciuni pentru parintele duhovnic.

Cartea "Praznicele Maicii Domnului – o perspectivă istorică și teologică" este o „frescă” a învățăturii despre Maica Domnului în teologia patristică.

Autorul, Mitropolitul Ierotei al Nafpaktosului, el însuși un ierarh teolog, analizează întreg parcursul bisericesc legat de persoana Născătoarei de Dumnezeu (Zămislirea Sfintei Ana, Nașterea Maicii Domnului, Buna Vestire, Intrarea în Biserică, Maica Domnului în Noul Testament, Adormirea Maicii Domnului), alcătuind o biografie duhovnicească a Preasfintei, în care surprinde cu multă finețe atât aspectele istorice, cât mai ales adâncimile duhovnicești ale fiecărui praznic închinat ei. Este zugrăvită astfel, în cuvinte de Dumnezeu insuflate, icoana Maicii Domnului ca model de isihast și ca punte de legătură între cer și pământ, după cuvântul Sfântului Siluan citat în paginile cărții: „Ea este bucuria noastră și nădejdea. Ea este Maica noastră după duh și aproape nouă după fire, ca om, și tot sufletul creștinesc tinde către Dânsa cu dragoste”.

Stiti oare cine l‑a binecuvantat si l‑a povatuit spre marea nevointa a mantuirii pe preacuviosul Serafim de Sarov, sfantul aratat nu de mult in pamantul Rusiei?

Stiti oare cine i‑a poruncit lui sa se indrepte spre Manastirea Sarovului, ca, salasluindu‑se acolo, sa caute loc de rugaciune si acoperamant linistit pentru a‑si incepe nevointele calugaresti, acele nevointe de inaltimea carora s‑a minunat intreaga lume ortodoxa si care au adus acestui placut al lui Dumnezeu deosebita cinstire pe pamant si fericirea raiului cea din ceruri?

„Avand staruinta in lucrarea vietii calugaresti celei asemenea ingerilor – asa cum se canta in Acatistul preacuviosului Serafim –, ai mers la sfanta cetate a Kievului pentru a te inchina cuviosilor de la Pecerska, si, primind din gura cuviosului Dositei porunca sa‑ti indreptezi calea ta in Pustia Sarovului, ai sarutat acel loc sfant cu credinta venind de departe si, acolo salasluindu‑te, ai sfarsit viata ta cea placuta lui Dumnezeu…  Bucura‑te, preacuvioase Serafime, mare facator de minuni din Sarov!” (Icos 3)

Numele acestui staret este Dositei.  Indata dupa trecerea lui la cele vesnice s-a aflat insa ca vestitul staret a fost, de fapt, o stareta... Dositeia.

Smerita si nebagata in seama s‑a scurs binecuvantata sa viata, in stramtorarea pesterii si in zavorare calugareasca, insa pomenirea ei, ca mare nevoitoare si inainte‑vazatoare, s‑a transmis din generatie in generatie.