Calea rugaciunii launtrice

Format: 13x20 cm
ISBN: 973-86005-9-6
Status: in stoc

Calea rugaciunii launtrice

1 recenzii (nota 5.0)

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Egumenita
Numar de pagini: 192

Cu cat este mai mare viteza cu care lumea inconjuratoare se indeparteaza de Dumnezeu, cu cat paganismul si desfraul nimicesc mai multe suflete, cu atat este mai mare dorinta unor robi ai lui Dumnezeu de a merge pe calea desavarsirii. Hristos face minuni in vremurile noastre! Aceasta afirmatie nu este o simpla reclama neoprotestanta. Este un adevar care da putere tuturor fiilor Bisericii, Marea minune a vremurilor noastre este ca Biserica zamisleste eroi, zamisleste Marturisitori, Hristos Dumnezeul nostru ii intareste cu harul Sau pe cei care, cautand imparatia Cerurilor se impotrivesc intelepciunii acestui veac. Cartea de fata este de mare folos pentru cei care cauta linistea binecuvantata, isihia. In vremurile noastre practica Rugaciunii lui Iisus a cunoscut o multime de deformari. Multi guru autohtoni s-au decis sa batjocoreasca aurul monahismului rasaritean, considerandu-l compatibil cu diferite invataturi ratacite. In marea oferta de spiritualitate, glasul autentic al Parintilor filocalici este bruiat in felurite chipuri. Cu toate acestea, mai exista carti, nu multe, dar fundamentale, care ii hranesc pe cei care vor sa se mantuiasca. Nu cred ca exista vreun crestin ortodox caruia un Manual al linistirii, cum se dovedeste a fi cartea arhiepiscopului Antonie -"Calea rugaciunii launtrice", sa nu ii aduca folos duhovnicesc.

Pret: 9.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul
Mesaje: (1) - Pagina 1 din 1
:
5.0
2015-03-05 21:24:17
Buna seara .Va rog sa.mi inregistrati comanda pentrru un numar de 6 bucati -VLADICA ANTONIE MARTURISITORUL ,CALEA RUGACIUNII LAUNTRICE- VA MULTUMESC

--Pagina 1 din 1--

Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Iubirea cu adevărat este Împărăteasa virtuţilor. Dar, în acelaşi timp, Dumnezeu este Iubire, aşa cum frumos ne spune şi Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (I Ioan 4, 8). De aici nu deducem altceva, dragii mei, decât că Dumnezeu este Împăratul tuturor virtuţilor, iar Împărăţia virtuţilor şi a virtuoşilor nu poate fi altceva decât Împărăţia cerurilor, Raiul. Cât au locuit în Rai, primii oamenii trăiau în iubire şi cu Iubirea. Dar după ce au păcătuit şi s-au făcut neascultători, au părăsit Iubirea şi au fost izgoniţi din Rai. Oamenii ar trebui să înveţe că dacă vor să fie cu Împăratul Iubirii atunci trebuie să iubească de aici de pe pământ. Dacă iubim, atunci vom rămâne în iubirea lui Dumnezeu şi vom merge în Împărăţia iubirii.

      Iubirea nu este un sfat, ci o poruncă. Nu una simplă, ci cea mai mare poruncă. Acest lucru îl afirmă Mântuitorul în Sfânta Scriptură: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Mai mare decât acestea nu este altă poruncă (Marcu 12, 30-31). În pilda Samarineanului milostiv ni se spune şi cine este aproapele nostru: orice om de lângă noi.

      Celelalte virtuţi nu pot exista fără iubire. Orice faptă bună am săvârşi, să o facem din dragoste faţă Dumnezeu şi de aproapele nostru.

       
    • Mulţimea deprinderilor mici, imorale – este tină pentru sufletul omului dacă omul le statorniceşte în sine sau le socoteşte un rău „inevitabil”, împotriva căruia „nu merită” şi „nu trebuie” să lupte. Şi tocmai aici, iată, cade sufletul în cursa vrăjmaşului lui Dumnezeu. „Eu nu sunt sfânt”, „eu trăiesc în lume” şi „trebuie să trăiesc ca toată lumea” – se linişteşte pe sine conştiinţa cea mâhnită a omului credincios.

      Omule, omule, fireşte că nu eşti sfânt, fireşte că „trăieşti în lume” şi „trebuie să trăieşti ca toată lumea” şi de aceea – te naşti ca toată lumea, mori ca ea, priveşti, asculţi, vorbeşti ca ea, dar de ce trebuie să încalci şi tu Legea lui Dumnezeu – „ca ea”? De ce trebuie şi tu din punct de vedere moral să miroşi atât de neplăcut „ca ea”? Gândeşte-te la asta, omule.

      Cât de greu este să scape sufletul de o idee greşită, dar obişnuită. Psihologia acestei lumi ateiste a pătruns atât de adânc în lumea psihică a omului modern încât faţă de păcat şi de crima împotriva Legilor lui Dumnezeu aproape toţi oamenii acţionează la fel – „după tipar”. Iar, ce este cel mai trist, este faptul că răul le-a insuflat oamenilor ca cerinţele păcatului să le numească „cerinţele firii”. Cerinţele firii sunt – a respira, a mânca cu măsură, a te încălzi, a dormi, nicidecum a-ţi droga organismul, a te ataşa fără nici un sens de miraj, de fum.

watch series