Parintele Benedict Ghius – duhovnic smerit si marturisitor al lui Hristos in temnitele comuniste

Format: 17x24 cm
ISBN: 978-973-7866-55-4
Status: in stoc

Parintele Benedict Ghius – duhovnic smerit si marturisitor al lui Hristos in temnitele comuniste

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Cuvantul Vietii
Numar de pagini: 220

Lucrarea este un omagiu adus Părintelui Arhimandrit Benedict Ghiuș, o prezență duhovnicească pașnică într-o societate brutalizată de regimul comunist, unul dintre inițiatorii mișcării duhovnicești Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim și mărturisitor al Mântuitorului Iisus Hristos în temnițele de la Jilava și Aiud, precum și în lagărul de muncă de la Ostrov, secția Salcia (nov. 1958-25 iun. 1964), se menţionează într-un comunicat de presă emis de Sectorul Cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Pret: 27.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Fragmente din carte:

      Maica Siluana:
      Când ai gustat iadul în tine şi nu îl mai proiectezi pe ceilalţi, nu mai poţi să uiţi şi nu mai poţi să-L cauţi decât pe Dumnezeu şi cum uiţi să zici Doamne ajută-mă, Doamne miluieşte-mă, cum năpădeşte groaza aceea pe tine din nou şi o vezi în tine. Chiar când te uiţi la celălalt care face ceva rău, tot înlăuntrul tău o simţi.

      Pentru lumea secularizată în care trăim „iadul” este un cuvânt „de groază” care face parte mai degrabă din terminologia hollywoodiană, decât a vieţii reale.

      Pentru omul creştin însă, iadul este o realitate de la care, de multe ori, porneşte chiar viaţa noastră duhovnicească. Şi dacă pentru lumea secularizată „iadul” este un capăt de drum, pentru lumea creştină iadul poate fi chiar începutul unui drum a cărui continuare este, paradoxal, bucuria.

      Toată lumea ştie că bucuria este darul lui Dumnezeu, dar e paradoxal felul în care l-am dobândit, cum l-am primit, căci Dumnezeu îl dă tuturor şi ne cheamă pe toţi să-l luăm.

      A fost un moment în care am realizat că eu nu pot să fac nimic bun, că eu nu pot să fiu fericită, că orice aş face nu iese bine si că oricât m-aş strădui şi că oricât m-aş ambiţiona şi oricât m-aş ruga, sfârşesc prin a face ceva care mă întristează, care mă face să-mi fie ruşine, care mă face să mă simt stingherită, cel puţin în fata mea, dacă nu în faţa celorlalţi, unde să zicem că-mi făceam rost de o justificare.

      Eu m-am întors în biserică târziu după ce am trăit mult şi profund în această lume, gustând din toate durerile ei, din toate deznădejdile ei, dar şi din toate bunătăţile, frumuseţile câte puţin, cât am putut, dar din toate dimensiunile creaţiei omeneşti am gustat.

watch series