Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

Creat de Edgar Rice Burroughs (01.09.1875 - 19.03.1950), romanul „Tarzan“ a apărut pentru prima dată, în 1912, în revista „The All-Story“.  „Tarzan din neamul maimuÈ›elor“ („Tarzan of the Apes“) a fost publicat în 1914. Au urmat 23 de continuări, câteva versiuni ale altor autori, È™i nenumărate adaptări în alte medii, autorizate È™i neautorizate.

Tarzan este considerat unul dintre cele mai cunoscute personaje literare din lume. Acesta a apărut în filme, piese radio, adaptări pentru televiziune È™i benzi desenate. Au fost însă È™i numeroase parodii È™i lucrări piratate.

În „Tarzan din neamul maimuÈ›elor“, primul volum original al seriei, autorul stabileÈ™te fundalul exotic È™i descrie trecerea, dură È™i palpitantă, spre bărbăÈ›ie a băiatului care fusese crescut de un trib de maimuţe mari în inima junglei primitive. 

DeÈ™i E.R. Burroughs nu era un romancier elegant, el este considerat ca fiind un povestitor vivace. Majoritatea romanelor sale încă se tipăresc. Într-o cronică despre seria „Tarzan“, din 1963, criticii, deÈ™i subliniază câteva dintre deficienÈ›ele pe care cărÈ›ile acestuia le au ca opere literare, îl laudă pe Burroughs pentru că a creat o „figură de vis cu ochii deschiÈ™i“, convingătoare.

Alte scrieri care îl au ca personaj principal pe Tarzan: „Fiul lui Tarzan“, „Tarzan şi leul de aur“, „Întoarcerea lui Tarzan“, „Fiarele lui Tarzan“ etc. 

liada (cuvântul vine de la Ilios, al doilea nume al cetatii Troia) cuprinde numai o parte din razboiul troian, care a dainuit zece ani si s-a încheiat cu darâmarea acestui oras. Razboiul, dupa traditie, s-ar fi întâmplat cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos si prin urmare cu vreo 300 de ani înainte de vremea când se zice ca ar fi trait Homer. Cu tot valul legendar sub care ni-l înfatiseaza poetii, se pare ca el nu-i lipsit de adevar istoric...

În locul intereselor generale si deci abstracte, politice sau nationale ce vor fi dat prilejul razboiului, poetii au nascocit motive cu totul omenesti din cele mai interesante si mai miscatoare, punând astfel povestirilor lor o temelie neclintita de veacuri. Razboiul troian, dupa ei, n-a fost stârnit din cauzele obisnuite ale razboaielor, ci a fost numai urmarea rapirii frumoasei Elena de catre Paris, fiul regelui din Troia...
Subiectul „Iliadei“ este mânia lui Ahile, pricinuita de cearta pe care a avut-o cu Agamemnon, înselat de Zeus, care voia sa-i dea cinstea cuvenita lui Ahile; înfrângerea suferita de mai multe ori din partea aheilor cu tot ajutorul dat de zeitele Hera si Atena, ca si de Poseidon (pe troieni îi ajutau Apolon, Ares si Afrodita); apoi participarea lui Patrocle la razboi si caderea acestuia în lupta cu Hector; împacarea lui Ahile cu Agamemnon si razbunarea lui Ahile prin uciderea lui Hector. Poema se încheie povestind înmormântarea acestuia din urma. (G. Murnu, Rânduri pentru cunoasterea „Iliadei“ din volumul „Iliada“ – 1943)

Carticica de povesti, de citit si de colorat

Plasata în colectia "Clasici români", cartea de fata se alatura celorlalte, în care se valorifica potentialul creativ al poporului român prin reprezentati de seama. Prin cuvântul clasic se poate întelege clasicismul ca si curent literar, dar si o valoare perena ce strabate timpul si care, prin repetitie constanta, se pastreaza în constiinta unei comunitati. 

Desfasurarea existentei în cercul strâmt între viata si moarte pastreaza constiinta treaza unui popor, a unei natiuni în concertul culturii universale. Colectia "Clasici români" nu face altceva decât sa reînvie câteva dintre cele mai importante creatii artistice ale celor ce au plasat valorile nationale în context universal si sa refaca astfel geneza si moartea, pentru a se pastra vie viata spirituala. Volumul "Poezii alese" semnate de Vasile Alecsandri, prin structura lui, cuprinde grupajele de poezii intitulate pe rând "Pasteluri", "Doine", "Margaritarele", "Legende", "Legende noua", "Ostasii nostri", "Varia", "Suvenire", "Postume", grupând 55 de texte poetice. De asemenea, cartea cuprinde repere biobibliografice, unde sunt evidentiate câteva dintre cele mai importante momente ale vietii si creatiei lui Vasile Alecsandri. Grafica este în acord cu întreg continutul cartii, descoperindu-se cu fiecare pagina migala si talentul de artizan al poetului, care strabat timpul si reusesc sa-l învinga. 

"Dupa varsta de 40 de ani, cand începu sa simta cu tarie voluptatea trandaviei, Alecsandri începe sa dea în «Pasteluri» o poezie noua, în care tehnica picturala predomina. Luate în total pastelurile reprezinta o lirica a linistii si a fericirii rurale, un horatianism. Pentru întaia oara se canta la noi intimitatea recluziunea poetului, meditatia la masa de scris, fantasmele desprinzandu-se din fumul tigarii, somnolarea în fata sobei cu catelusul în poala (...)"
G. CALINESCU