Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

Otilia Cazimir, pe numele adevarat Alexandra Gavrilescu (pseudonim ales de Mihail Sadoveanu), s-a nascut la 12 februarie 1894 in Cotu Vames, judetul Neamt. Cursurile primare, cele liceale, dar si cele universitare, la Facultatea de Litere si Filosofie, le face la Iasi. A debutat in 1912 in revista "Viata romaneasca". Poeta, prozatoare si publicista, s-a facut cunoscuta mai ales prin poeziile destinate copiilor, pe care ii iubea foarte mult. "Gingasia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. M-a apropiat de ei vazand, scriindu-le poezii vesele cu o nuanta usoara de ironie... Am inceput prin a spune copiilor povesti si, abia mai tarziu, am inceput sa scriu pentru ei", spunea scriitoarea. Critica literara apreciaza: "Versurile sunt dominate de atmosfera patriarhala a asezarilor rustice cunoscute din copilarie". Si: "Este creatoarea poeziei gratioase a universului mic".  A fost distinsa cu mai multe premii, printre care: Premiul Academiei Romane (1927), Premiul Femina-Vie Heureuse (1928), Premiul National pentru Poezie (1937), Premiul Societatii Scriitorilor Romani (1942). In 1929 a devenit membra a Societatii Scriitorilor Romani. A publicat aproape 60 de volume, dintre care amintim: Versuri: Lumini si umbre, 1923; Fluturi de noapte, 1926; Cantec de comoara, 1931. etc.

S-a stins din viata la 8 iunie 1967 si este inmormantata la cimitirul eternitatea din Iasi. Tot la Iasi se afla Casa Memoriala Otilia Cazimir.

Evanghelia Cuviosului Ioan Colibasul si furtul acesteia de la Manastirea Pantocrator

In viata Sfantului si Cuviosului Ioan Colibasul, se vorbeste despre un pergament-manuscris, o Sfanta Evanghelie, pe care parintii acestuia i-au daruit-o spre invatatura. Vom aduce la cunostinta in cele ce urmeaza cateva lucruri, importante, despre aceasta comoara scrisa a Bizantului. In biblioteca manastirii, printre cele peste 317 manuscrise, dintre care 68 sunt pe pergament (sec. XI-XIV), precum si cele doua ilitarii, se gaseste si o Evanghelie cu dimensiunile 0,17x0x12 cm, scrisa pe o membrana alba subtire. Sfantului Ioan Colibasul, scris in secolul al V-lea. Acest pergament, de o calitatate exceptionala, este impodobit cu miniaturi si frontispicii infatisandu-i pe evanghelisti, dar si pe alti sfinti. La alcatuirea culorilor, s-au folosit mai multe paste si cerneluri din plante.

Am depus toate eforturile ca sa scriu o carte cu un continut practic, dedicat intregii familii, o carte usor de inteles si de folosit.

Continutul este organizat alfabetic.

Atunci cand veti cauta boala de care sunteti interesati, veti gasi cele mai importante retete cu plante medicinale, impreuna cu explicatii referitoare la prepararea si folosirea lor.”

Ierburile mele medicinale si sugestiile de retete propuse de mine au ajutat deja multi oameni in boli incipiente, situatii disperate, precum si boli grave.

Aceasta carte va aduce incredere, siguranta si ajutor tuturor celor pentru care am scris-o!

*

Nota importanta:

Orice cititor are posibilitatea sa gaseasca plantele potrivite pentru problemele sale de sanatate.

Structura cartii si lista alfabetica a bolilor va vor ajuta sa folositi corect nenumaratele sfaturi.

*

Au trecut aproape zece ani de la aparitia primei mele carti, “Sanatate din farmacia Domnului”. Cartea a avut un succes extraordinar si acest lucru m-a incantat si m-a coplesit in acelasi timp. Pe de o parte, cunostintele mele despre plantele medicinale din Gradina Domnului si proprietatile lor vindecatoare au fost puse la dispozitia multor oameni, si aceasta a fost dorinta mea cea mai mare si mai sincera cand am scris cartea. Pe de alta parte, publicarea cartii, si mai ales succesul ei neasteptat, a fost, in multe cazuri, o binecuvantare ce mi-a schimbat viata dincolo de orice ima­ginatie, dar a si atras probleme asupra mea si a familiei mele.

As vrea sa profit de ocazie si sa clarific faptul ca nu am sfatuit niciodata pe nimeni sa renunte la diagnosticul medicilor, la sfaturile si ajutorul acestora. Oricine face aceasta isi pune sanatatea in pericol in mod gratuit, iar eu sunt interesata sa ajut oamenii ca sa isi regaseasca sanatatea, nu sa ii pun in pericol. Prin urmare, va rog sa aveti incredere in medicii dumneavoastra – protejarea sanatatii este meseria lor. Şi, mai presus de orice, spuneti medicilor ce veti face, daca ati hotarat sa folositi plante medicinale si retete din aceasta carte.

Din pacate, exista inca unii medici mai conservatori, de scoala veche, care refuza categoric sa accepte folosirea plantelor medicinale. O astfel de atitudine poate sa distruga increderea reciproca dintre medic si pacient. Chiar si in aceste conditii, motivul pentru care ei refuza nu este legat de rea-vointa, ci de faptul ca nu vor sa fie deschisi la ceva ce ei nu inteleg. Cu toate ca succesul autovindecarii este clar, nu e suficient ca sa ii convinga, atata vreme cat nu pot sa isi explice efectul plantelor medicinale. Intr-un fel, sunt in aceeasi pozitie cu ei – stiu ca plantele medicinale au efect si stiu cum sa le folosesc eficient, dar nu stiu de ce se intampla asta. Diferenta este ca eu accept cu cea mai mare bucurie darurile date de Dumnezeu, fara sa imi pun prea multe intrebari.

Este imbucurator faptul ca unele firme si companii farmaceutice au preocupari de cercetare in domeniul plantelor medicinale si ca aloca sume de bani si depun eforturi ca sa afle motivele pentru care plantele medicinale au efect. De ceva timp, dependenta noastra totala de fertilizatorii chimici si de alte produse din industria chimica a poluat hrana si sursele de apa. Aceasta dependenta a creat boli noi, pe care incercam sa le tratam cu o cantitate si mai mare de chimicale. Şi aceasta nu e tot: ne-am facut rau noua si am transmis acest rau si generatiilor urmatoare. Reinvierea interesului pentru plantele medicinale este o parte a tendintelor de abordare a acestor probleme.

Carticica de povesti, de citit si de colorat

James Fenimore Cooper (15 septembrie 1789 – 14 septembrie 1851) a fost un scriitor american, ale cărui romane istorice, având ca personaje colonisti si indigeni din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea,  i-au adus faimă si avere. 

De-a lungul carierei sale, a publicat numeroase lucrări sociale, politice si istorice de fictiune si non-fictiune, cu scopul de a contracara prejudecătile europene si de a cultiva o cultură americană originală. Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără romanul „Ultimul mohican“ („The Last of the Mohicans“ – 1826), adesea considerat capodopera sa.

Actiunea este plasată în 1757, în timpul războiului francez si indian (teatrul nord-american al războiului de sapte ani), când Franta si Marea Britanie s-au luptat pentru controlul Americii de Nord. În timpul derulării acestui război, atât francezii, cât si britanicii au folosit nativi americani aliati, dar francezii erau deosebit de vulnerabili, deoarece erau depăsiţi numeric, în zonele de frontieră de nord-est, de către britanici. Mai exact, evenimentele romanului sunt plasate înainte, în timpul si după asediul Fort William Henry.

De la publicarea sa, romanul „Ultimul mohican“ a fost considerat unul dintre cele mai populare din literatura americană. A fost adaptat de mai multe ori, în multe limbi, pentru filme, ecranizări  TV si  desene animate.