Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Stareta Macrina a fost un om cu multe incercari inca din varsta copilariei. Am cunoscut-o inca din lume, caci avea o legatura duhovniceasca deosebita cu mama mea, care o sprijinea in felurite chipuri pentru ca era orfana. Era un suflet virtuos si se distingea prin smerenia ei, prin blandete, prin atentia ei si prin neincetata rugaciune. Avea o minte foarte curata. O cugetare atat de "curata" nu am intalnit la nici un alt om. Ca monahie avea o ascultare oarba si multa acrivie in indatoririle ei monahale. Frica lui Dumnezeu, pomenirea mortii si menirea dumnezeiasca a omului au fost cultivate inca din copilarie in sufletul ei, care apoi au devenit adevarate trairi. Nemarginita ei rabdare, dragostea ei si neadormitul ei interes pentru mantuirea obstii o stapaneau necontenit. Problemele oamenilor care veneau la ea le facea ale ei si se straduia, prin rugaciunea si cuvantul ei, sa ajute la rezolvarea lor. Manastirea aceasta, prin contributia Staretei, a constituit o metropola si pentru alte manastiri care au fost intemeiate cu binecuvantarea lui Dumnezeu, atat in Grecia, cat si in strainatate, in America si Canada. Acum sufletul ei se odihneste - asa cum m-a odihnit si pe mine - si se veseleste vesnic in Rai impreuna cu ceata Cuvioaselor Fecioare. Staretul Efrem Filotheitul

Prezentul volum contine douazeci si patru de biografii ale unor asceti in lume. Printre ei se numara un episcop, un ieromonah, patru preoti casatoriti, doi monahi care au trait in lume si la sfarsitul vietii s-au invrednicit sa primeasca schima ingereasca si cincisprezece mireni(barbati si femei). Biografiile au fost asezate in ordine cronologica, in functie de data adormirii lor. Fiecare a mers pe calea sa, insa toti au avut un scop comun: pazirea poruncilor lui Dumnezeu si unirea lor cu Dumnezeu. Ramai uimit vazand rabdarea lor, lepadarea de sine si puterea rugaciunii prin care au depasit toate greutatile. Insa mai ales te uimeste simplitatea cu care au primit harul si intamplarile mai presus de fire, fara iscodire si cu smerenie, fara sa-si inchipuie ca sunt ceva sau ca au ceva.

Aceasta lucrare pune in ordine toate evenimentele legate de devenirea harismatica a Sfantului Cuvios Iosif Isihastul si doreste sa surprinda unitar bogata sa invatatura duhovniceasca, precum si influenta exercitata de acesta si gradul de receptare in mediul ortodox.

Citind aceasta mica scriere, veti afla o intamplare adevarata care s-a petrecut in zilele noastre. Istoria ei incepe undeva, dupa Al Doilea Razboi Mondial, prin anul 1952, cand in Grecia inca nu se linistisera luptele si uciderile intre frati. Crima despre care este vorba, este posibil sa se fi petrecut din motive politice si persoana care a facut-o sa fie acoperita. Tot continutul acestei carti a fost povestit de duhovnicul care l-a spovedit pe eroul nostru si a fost alaturi de el, pana la plecarea din aceasta viata.

Traind intr-o perioada apropiata vremurilor noastre, Sfantul Ioan de Kronstadt da marturie prin exemplul sau ca, indiferent de imprejurari, putem duce o viata conforma cu invataturile lui Dumnezeu. In insemnarile sale duhovnicesti privim uneori ca in oglinda, descoperind situatii ce ne sunt familiare. Cartea de fata nu este un simplu jurnal, ci un indrumar pentru urcusul duhovnicesc. Rugaciunea, pocainta, jertfa sunt coordonatele ce ne calauzesc spre acest urcus. Privind la lupta launtrica a parintelui Ioan, constientizam faptul ca dobandirea acestor virtuti nu este o utopie, ci ceva ce sta in putinta tuturor.

Lucrarea de fata este o culegere de cantari bizantine ale unor renumiti cantareti greci si romani, mai putin cunoscute fratilor nostri romani. De asemenea au fost incluse si lucrari ale cantaretilor contemporani, pastratori fideli ai vechii traditii muzicale athonite. La alcatuirea cartii noastre ne-am folosit, in cea mai mare parte, de lucrarea Prea Cuviosului Parinte Ieromonah Ierotei Filoteitul, caruia ii multumim calduros si pentru indemnul la alcatuirea cartii noastre si pentru bunavointa de a folosi lucrarea Sfintiei Sale ca model. Aceasta editie a Cantarilor Sfintei Liturghii apare sub numele Dumnezeiasca Liturghie. Continutul lucrarii a fost imbunatatit si imbogatit cu heruvice, raspunsuri, axioane si chinonice. Notatie psaltica.

Daca va voi cineva sa estimeze lucrarea Parintelui Nicolae Koghionis va trebui sa bata la toate usile caselor imensei parohii a Sfantului Elefterie Pediu Areos (Ghizi) din Atena pentru a intreba despre smeritul si simpaticul preot care ii vizita din cand in cand pentru a savarsi Agheasma, Sfantul Maslu, pentru a le duce Sfanta Impartasanie sau pentru a-i convinge sa se aboneze la reviste religioase; pentru a absorbi durerea sutelor de neputiinciosi pe care ii vizita in anumite rastimpuri, pentru a discuta cu nenumaratele suflete greu ranite ce si-au aflat odihna sub epitrahilul sau, pentru a asculta cu rabdare problemele semenilor nostri sensibili, cuprinsi de boli sufletesti, pe care niciodata nu-i intrerupea la marturisire si pe care, cu harisma sa, stia sa-i odihneasca.

Asa precum farurile asezate pe tarmuri povatuiesc pe cei care calatoresc pe mare, tot astfel si farurile duhovnicesti asezate de Dumnezeu povatuiesc pe cei care calatoresc pe marea acestei vieti. Un astfel de far duhovnicesc asezat intre stancile Katunakiei a fost si Staretul Efrem. Acesta, raspunzand chemarii lui Dumnezeu inca de tanar, a plecat in Sfantul Munte al Athonului, singurul loc de nevointa care se potrivea nazuintelor sale ascetice. Aici a trait in desavarsita ascultare fata de staretul sau, Nichifor, virtute care l-a ajutat sa urce foarte repede pe inalte culmi duhovnicesti. Pronia dumnezeiasca, care pe toate le randuieste cu intelepciune, a adus acest "cerb insetat" de apa Vietii sub indrumarea duhovniceasca a renumitului si mult experimentatului isihast Iosif. Desi staretul sau era batranul Nichifor, in nevointa duhovniceasca Parintele Efrem a ramas ucenic credincios al Staretului Iosif pana la moartea acestuia. De la el a invatat lucrarea tainica a rugaciunii mintii, intru care a sporit atat de mult si atat de repede, incat s-a invrednicit inca de tanar sa aiba descoperiri dumnezeisti.

Multi parinti cu viata sfanta au scris sau au vorbit despre anii grei ce vor veni. Parintele Paisie in marea sa dragoste fata de oameni a fost permanent preocupat de aceasta problema si de fiecare data cand a avut prilejul a dat sfaturi despre felul in care trebuie sa ne pregatim pentru a face fata incercarilor si ispitelor vremurilor din urma. In volumul al doilea, intitulat "Trezire duhovniceasca", sunt cuprinse subiecte care se refera la realitatea contemporana, care ne cheama la neincetata trezvie si nevointa si ne pregatesc pentru situatiile grele cu care probabil ne vom cronfunta, deoarece am vazut ca deja s-a implinit ceea ce adesea ne spunea Batranul: "Vom trece prin furtuni dupa furtuni. Acum, pentru cativa ani, asa vom merge. Peste tot este o fierbere generala".

Anii au trecut si iata ca Maica Domnului m-a ajutat si m-a luminat sa scot si volumul III din seria Povestiri duhovnicesti. Am scris despre lucrurile minunate care se petrec in jurul nostru si despre persoanele deosebite pe care le-am intalnit. Sper sa va placa, sa va intareasca si sa va folositi duhovniceste. Sa nu uitam ca Maica Domnului ne iubeste si mijloceste mereu la Bunul Dumnezeu pentru noi. Sa nu uitam nici sa-i iubim pe sfinti, sa-i cinstim si sa-i chemam oricand in ajutor, pentru ca sunt grabnic ajutatori si rugatori la Dumnezeu pentru noi. Monah Pimen Vlad

Aceste epistole s-au scris de fericitul Batran Paisie si au fost trimise catre Sfanta Sihastrie a Sfantului Evanghelist Ioan Teologul. Epistolele au fost pregatite pentru aceasta editare cu putine luni inainte de adormirea Batranului, dar el ne-a spus ca ele sa se editeze dupa adormirea sa si sa cuprinda si testamentul sau, care legalizeaza si asigura curatia si neschimbarea epistolelor.

Cu Batranul Arsenie se pare ca se implineste cuvantul evanghelic: "Iata cu adevarat israelitean, intru care nu este viclesug". A fost din fire cinstit, simplu, fara de rautate, bland, ascultator, neagonisitor si, in mod deosebit, un nevoitor cum rar se intalneste. Pentru Batranul Arsenie, intotdeauna da era da, iar nu era nu. Niciodata nu tinea minte raul, orice i-ai fi facut, niciodata nu se mania, niciodata nu facea rau nimanui. Traia in ascultare cu o desavarsita acrivie, si de aceea, prin ascultarea si desavarsita credinta ce le avea in staretul sau, traia zilnic mai presus de legile firii. In privegherile pe care le incepea de cu seara, se ostenea peste masura cu mii de metanii si cu starea de toata noaptea in picioare, pana se lumina de ziua. Atat de mult se adancea in rugaciune si se daruia ei, incat de multe ori, cand se apropia timpul lucrului, nu voia sa se dezlipeasca de rugaciune. Batranul acesta, cu toata simplitatea lui, a prins sensul vietii monahale. S-a predat pe sine in intregime ascultarii si nevointei, de aceea L-a si gasit pe Cel dorit. A gasit inlauntrul sau rugaciunea, L-a gasit pe Dumnezeu. Monahul Iosif Vatopedinul

Format: 14x20 cm
ISBN: 978-606-8195-12-4
Status: in stoc

Sa fim oameni. Viata si cuvantul Patriarhului Pavel al Serbiei

Colectia: Alte carti
Autor: Ianici Iovan
Editura: Predania
Numar de pagini: 272

Nu avem către cine să ne îndreptăm protestul. Cuvintele s-au isprăvit. Puterile demonice îÈ™i arată din ce în ce mai des adevărata lor faÈ›ă, fără a se mai strădui să apară în chip de înger de lumină… Vremea este de rugăciune – mai înainte de toate, de rugăciune. Rugăciunea noastră nu este îndreptată către dumnezeii cei mincinoÈ™i, croiÈ›i după măsura omului căzut È™i iubitor de sine, ci către Singurul Dumnezeu Viu È™i Adevărat, Dumnezeu Ziditorul È™i Mântuitorul tuturor oamenilor, Dumnezeul dragostei. Iar rugăciunea noastră nu o înălÈ›ăm doar pentru Neamul nostru, pentru Mucenicii noÈ™tri, pentru jertfele noastre cele nevinovate ori pentru sutele de mii de prigoniÈ›i ai noÈ™tri. Rugăciunea noastră îi cuprinde pe toÈ›i cei aflaÈ›i întru nevoi, toate jertfele, pe toÈ›i cei prigoniÈ›i, pe toÈ›i oamenii – fie prieteni, fie neprieteni, fie È™tiuÈ›i ori neÈ™tiuÈ›i…
Încă ne mai rugăm È™i pentru trezirea duhovnicească È™i pocăinÈ›a mai-marilor Europei È™i ai Americii, cei care au hotărât „să sprijine procesul de pace” cu ajutorul armelor ucigătoare ale NATO, pe un pământ sârbesc scăldat în sânge È™i lacrimi.

Patriarhul Pavel al Serbiei

Pret: 30.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- Gândurile, starea lăuntrică, dorinÈ›ele ne ocârmuiesc viaÈ›a. AÈ™a cum ne sunt gândurile cu care ne îndeletnicim, aÈ™a ne este È™i viaÈ›a. Dacă avem gânduri de pace, liniÈ™te, dragoste deplină, bunătate, virtute, curăÈ›ie, atunci È™i întru noi va fi pace, căci toate gândurile de pace aduc pace lăuntrică, care răzbate din noi – căci gândurile ne sunt pline de pace, liniÈ™te, dragoste È™i bunătate. Dacă purtăm întru noi gânduri rele, diavoleÈ™ti, atunci È™i pacea noastră lăuntrică se nimiceÈ™te.
  
  SfinÈ›ii PărinÈ›i spun despre gânduri: „Orice gând care năruieÈ™te pacea È™i gândurile ce nu ne dau pace, acestea toate de la diavol sunt, È™i trebuie să le îndepărtăm È™i să nu le primim.” Trebuie să ne ostenim pentru binele nostru, ca să se întărească în noi pacea, bucuria, dragostea cea Dumnezeiască. Părintele nostru cel Ceresc voieÈ™te ca fiii Săi să aibă trăsăturile Lui DumnezeieÈ™ti: vrea să fim cu toÈ›ii plini de dragoste, pace, mângâiere, bucurie, adevăr, virtute.
  
  StareÈ›ul Tadei de la Mănăstirea VitovniÈ›a

Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata - Ianici Iovan

Predania

- Cartea de faţă, intitulată modest „Cuvinte puţine oarecare din ceale multe, ale celor întru sfinţi părinţilor noştri Vasilie celui Mare şi Grigorie Cuvântătoriului de Dumnezeu,” a fost alcătuită de Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1765–1834), ca o anthologie a prieteniei celor doi mari Sfinţi Părinţi ai veacului al patrulea, precum mărturiseşte tipograful Pafnutie în prefaţa intitulată „Cătră cititoriul”: „Mitropolitul Grigorie, fiindcă marele Vasilie au fost ca un suflet în dooă trupuri cu Bogoslovul Grigorie, tălmăcind câteva Cuvinte, Epistolii, Stihuri de ale Bo¬goslovului Grigorie, le-au unit cu ale marelui Vasilie, ca să se cunoască că precum în viiaţă au fost iubiţi şi uniţi, aşa şi în Cartea aceasta să fie uniţi”. Grigorie Dascălul (proslăvit între sfinţi în anul 2006), este unul dintre vestiţii traducători ai scrierilor patristice din obştea Stareţului Paisie de la Neamţ. Numele lui Grigorie este legat de un alt mare traducător nemţean, Gherontie, care i-a fost şi duhovnic, şi cu care a tradus mai multe scrieri patristice. După moartea duhovnicului şi împreună-truditorului său, Grigorie, ajuns Mitropolit al Ungrovlahiei (1823-1834), va continua nevoinţa tălmăcirii şi tipăririi scrierilor patristice, reuşind să tipărească şi câteva manuscrise ale altor traducători nemţeni.
  
  Anthologia Mitropolitului Grigorie, publicată în 1826 la Bucureşti, la trei ani după urcarea sa în scaunul Ungrovlahiei, nu este însă nici mică, şi nici neînsemnată în ce priveşte conţinutul. În cele 379 de pagini format mare (21x30,5 cm) ea adună câteva dintre cele mai reprezentative scrieri ale Sfântului Vasilie (cele nouă „Omilii la Exaimeron”, împreună cu cele două omilii „Despre Facerea Omului” şi cea „Despre Rai”; două lucrări ascetice, „Aşăzământuri călugăreşti” şi „Epistola către Hilon”; apoi încă optsprezece Omilii dintre cele mai cunoscute; la care se adaugă şase Omilii, optsprezece Epistole şi opt Poeme ale Sfântului Grigorie al Nazianzului. Cu excepţia „Omiliilor la Exaimeron”, a celor două omilii „Despre Facerea Omului” şi a celei „Despre Rai” (pe care doar le-a diorthosit), toate scrierile sânt traduse de Mitropolitul Grigorie Dascălul.

Cuvinte putine oarecare din ceale multe - Ianici Iovan

Predania

- (lipsa text)

Descoperirea cu amaruntul a pravoslavnicii credinte - Ianici Iovan

Predania

- Ce este credinta Crestina?
  
  Credinta Crestina este invatatura lui Hristos despre cele mai insemnate taine ale fiintei si ale vietii, invatatura pe care oamenii o pot primi numai prin credinta in El, si nu prin propriile stradanii.

Cateheze - Sf. Nicolae Velimirovici - Ianici Iovan

Predania

- Cuprins:
  
  TÂLCUIRE LA FACERE
  TÂLCUIRE LA CELE ZECE PORUNCI
  TÂLCUIRE LA TATĂL NOSTRU
  TÂLCUIRE LA FERICIRI
  TÂLCUIRE LA ZILELE SĂPTĂMÂNII
  TÂLCUIRE LA LUNILE ANULUI
  INIMA ÎN MARELE POST
  TÂLCUIRE LA SIMBOLUL CREDINÈšEI

Talcuiri - Ianici Iovan

Predania

- Sfântul Nicolae Velimirovici este, fără putinÈ›ă de tăgadă, unul din marii scriitori bisericeÈ™ti ortodocÈ™i din veacul al XX-lea, de o mare prolificitate, lucru ce a făcut să fie socotit, pe bună dreptate, „Noul Gură-de-Aur al zilelor noastre... È™i dascăl sobornicesc al Bisericii.”1 Potrivit cuvintelor unui alt mare teolog È™i părinte duhovnicesc sârb, Arhimandritul Iustin Popovici, „el cugetă întru rugăciune, el filosofează întru rugăciune. PoÈ›i simÈ›i că, printr-însul, grăiesc sufletele purtătoare de lumină ale marilor nevoitori ortodocÈ™i, È™i mai ales minunatul suflet al Sfântului Simeon Noul Cuvântător-de-Dumnezeu. El îl află pe Dumnezeu întru rugăciune, È™i simte întreaga zidire. În rugăciunea sa, tuturor se face părtaÈ™.” În chip paradoxal, însă, abia în ultimele decenii publicul român a început să cunoască marea parte a scrierilor sale (chiar dacă, cu niÈ™te excepÈ›ii notabile, adesea prin intermediul unor traduceri la mâna a doua, din engleză sau franceză, È™i de o calitate mai îndoielnică).

Ganduri despre bine si rau - Ianici Iovan

Predania

Volume apartinand de la aceeasi editura

- Cartea de faÈ›ă ne revelează adevărul esenÈ›ial È™i calea de urmat în câteva pagini. Succint, Vlădica ne spune de la ce pornim (Prima Lege a lui Dumnezeu sau cele zece porunci ale Vechiului Legământ), unde trebuie să ajungem (piramida cu zece caturi a fericirilor din „Legea lui Dumnezeu cea nouă, cea din urmă sau cea lăuntrică, adică desăvârÈ™ita È™i singura lege dumnezeiască mântuitoare”).
  È˜i pentru ca instrucÈ›iunile de utilizare ale drumului creÈ™tinului spre mântuire să fie desăvârÈ™ite, pe lângă punctul de pornire È™i cel în care trebuie să ajungem, episcopul Nicolae Velimirovici ne arată È™i cum să facem să parcurgem acest drum pas cu pas.
  Astfel, el ne dezvăluie un capitol special cu rânduieli È™i sfaturi pentru o viaÈ›ă creÈ™tinească È™i un set de reguli de purtare sau etica creÈ™tină după Sfântul Vasile cel Mare.
  Citind aceste rânduri, vom înÈ›elege de ce toÈ›i cei care l-au cunoscut îndeaproape îl numeau Bunicul (Deda). Adesea veÈ›i găsi aici vorbele aproapelui, care ne numeÈ™te atât de frumos, fraÈ›i sau fii: „Să nu crezi, frate, că Dumnezeu i-a dat înÈ›elepciune doar omului, căci vei greÈ™i. ÎnÈ›elepciune are È™i boul, are È™i calul, È™i albina, È™i musca, È™i rândunica, È™i barza, È™i lemnul, È™i piatra, È™i apa, È™i văzduhul, È™i focul È™i vântul...” Sau È™i mai frumos: „È˜i să È™tiÈ›i, fiii mei...” Pentru că atunci când vom întoarce È™i ultima filă a acestei cărÈ›i chiar asta va trebui să facem. Să È™tim. AÈ™a cum piatra È™tie să tacă.

Comori vechi si noi. Talcuiri la porunci si fericiri pentru o viata implinita - Ianici Iovan

Predania

- Volumul Raiul se dobândeÈ™te aici întregeÈ™te viziunea duhovnicească pe care StareÈ›ul Tadei ne-a lăsat-o moştenire, spre mântuirea noastră. Suntem răspunzători de gândurile pe care le întreÈ›inem, iată un adevăr foarte greu de crezut È™i de primit pentru omul postmodern, obiÈ™nuit să relativizeze orice È™i, mai ales, să vadă în gând doar o putere psihologică. De obicei, în cărÈ›ile duhovniceÈ™ti întâlnim ideea că pacea sufletească este roada rugăciunii. Mai întâi trebuie să te rogi, iar pacea va veni de la sine. Dimpotrivă, Părintele Tadei aÈ™ează ca piatră de temelie a rugăciunii pacea inimii.
  
  Alte arme din arsenalul războiului nevăzut, pe care ni le propune StareÈ›ul Tadei, sunt: smerenia, ascultarea, blândeÈ›ea, iertarea aproapelui, acceptarea necazurilor. Calea Cuviosului Tadei este una mărturisitoare. El se opune duhului materialist al lumii, se ridică împotriva prorocilor mincinoÈ™i care au apărut sau stau să apară, împotriva orientalismelor propagate de curentul New-Age. Mântuirea noastră stă numai în Domnul nostru Iisus Hristos pentru că prin El „firea noastră omenească a pătruns în taina Sfintei Treimi; este un dar nemăsurat.” Èšinta vieÈ›ii noastre este aceeaÈ™i pentru toÈ›i: „Aici ne este dat să ne pregătim pentru veÈ™nicie, să biruim răul, ca niciodată să nu cădem din dragostea Părintelui Ceresc.”
  Daniel Mazilu
  
  Prima ediÈ›ie a volumului a apărut cu titlul: Pace È™i bucurie în Duhul Sfânt în anul 2010.

Raiul se dobandeste aici. Cum sa pastrezi pacea si bucuria in Duhul Sfant - Ianici Iovan

Predania

- În această fascinantă colecÈ›ie de poveÈ™ti, vom călători într-o aventură plină de farmec È™i emoÈ›ie, descoperind o varietate de personaje È™i întâmplări din Avonlea È™i împrejurimile sale - locul unde a crescut draga noastră eroină Anne de la Green Gables.
  Vom explora noi perspective ale acestui univers fermecător,
  dezvăluind tainele È™i bucuriile ascunse ale vieÈ›ii de la È›ară, mereu însoÈ›iÈ›i de spiritul curajos È™i de inimile calde ale locuitorilor din Avonlea.

Copilul din vis si alte povestiri buclucase cu finaluri neasteptate - Ianici Iovan

Predania

- Avem în față un volum încântător și ne așteaptă nu mai puțin de douăsprezece povestiri de citit cu sufletul la gură. Pentru că, deși Avonlea și Anne sunt elementele de legătură, ceea ce ne atrage la aceste povești este relația dintre oameni, iar oamenii nu sunt deloc o ficțiune, chiar dacă numele lor sunt aici doar luate cu împrumut. Suntem puși în fața unei dileme: abia așteptăm să ajungem la finalul povestirii pentru a vedea ce se întâmplă, pentru că intrigile sunt de minune țesute, dar în același timp parcă am vrea să zăbovim cât mai mult alături de personaje, pentru că autoarea are darul de a le face nemaipomenit de dragi cititorilor. În afară de calitățile și virtuțile care fac oamenii plăcuți și apreciați, Montgomery reușește să ne facă să îndrăgim personajele, de fapt oameni în carne și oase, și prin defectele lor, care sunt de fapt ale fiecăruia dintre noi.

Cronicile din Avonlea - Ianici Iovan

Predania

- Nu mai daÈ›i atâta însemnătate întâmplărilor din afară. FiÈ›i mai mult înlăuntrul vostru, în inimă, cu Domnul, iar pe celelalte lăsaÈ›i-le!
  
  Chiar de am cădea de o sută de ori pe zi, nu vă îngrijiÈ›i de aceasta, ci doar să vă ridicaÈ›i È™i să mergeÈ›i mai departe, fără a privi înapoi. Ce a fost, a fost È™i a trecut. Voi doar să mergeÈ›i înainte È™i să vă rugaÈ›i Domnului pentru ajutor.
  
  Staretul Tadei

Fara dragoste nu exista viata. Invatatura si Acatistul Staretului Tadei de la Vitovnita - Ianici Iovan

Predania

- Nu este lesne a înÈ›elege nemăsurata adâncime È™i înălÈ›ime a însemnătăÈ›ii Învierii lui Hristos. Ea a cutremurat È™i cerul, È™i pământul, È™i adâncurile iadului.
  
  Lumina cea strălucitoare a acestei întâmplări istorice minunează pe oameni nemăsurat mai mult decât mărimea cea fără de sfârÈ™it a crugului ceresc, pe care o dezvăluie astronauÈ›ii din vremea noastră. Pentru omul cel muritor este totuna dacă această lume este mică – doar atât cât cuprind ochii săi – sau ceva mai mare, încât nici telescopul să n-o poată cuprinde. Lui îi este totuna dacă mormântul său se va întinde pe două arÈ™ini de pământ ori peste întreg cosmosul, care cuprinde milioane de ani lumină. Dar niciun om nu este nepăsător faÈ›ă de Învierea lui Hristos.
  
  Sf. Nicolae Velimirovici