Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii ­neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.

Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.

Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

A plăcut Făcătorului şi Judecătorului nevoinţelor noastre să rânduiască de la început ca vremea vieţii noastre pământeşti să fie vreme pregătitoare pentru veşnicie, vreme de deprindere, vreme de luptă şi nevoinţe, vreme de război duhovnicesc, nu vreme de nelucrare, de deşertăciune şi stat ­degeaba, iar ca starea noastră nemuritoare din viitor să fie stare de răsplătire, de slavă şi de veşnică fericire sau stare de veşnică necinstire şi de chinuri cumplite pentru nelucrare, lenevie, nepăsare şi pentru păcate nenumărate. 
Dau mulţumită Domnului pentru îm­bel­şugarea cea zilnică a luminii duhovniceşti şi trupeşti – a Luminii Duhului Celui Sfânt şi a luminii soarelui; pentru îmbelşugarea aerului material curat şi a aerului imaterial al sufletului, care este Duhul Sfânt – Dumnezeu! 
Sfântul Ioan de Kronstadt 

AKEDIA, „duhul trândăvirii” din binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „starea de paralizie a tuturor puterilor sufleteÈ™ti” de­spre care vorbeÈ™te Sfântul Teofan Zăvorâtul È™i care în bună măsură coincide cu conceptul psihologic de deprimare, este una din maladiile duhovniceÈ™ti cele mai severe ale lumii contemporane. 
De la SfinÈ›ii Nicodim Aghioritul, Tihon din Zadonsk, Ignatie Briancianinov, Macarie de la Optina, Teofan Zăvorâtul, Luca al Crimeei până la câteva dintre numele cunoscute ale duhovniciei contemporane din Rusia, cartea de faÈ›ă vă prezintă o perspectivă ortodoxă completă asupra acestei probleme de mare însemnătate È™i asupra medicamentelor duhovniceÈ™ti pe care le propune împotriva ei TradiÈ›ia Bisericii. 

Despre viata Sfantului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist inzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta in temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu in anii terorii bolsevice.  Dupa anii petrecuti in inchisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord in timpul razboiului cu Germania nazista, episcopul-chirurg salveaza vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicina face ocolul lumii.

La adanci batraneti, lipsit de vederea trupeasca avea sa raspunda mirarii starnite de liturghisirea lui fara gres prin urmatoarele cuvinte: „Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindcă Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfant al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotriva ofera lumii contemporane o extraordinara lectie de sfintire prin slujire si jertfa a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a inzestrat neamul omenesc.

Nu exista subiect de discutie mai primejdios decat Apocalipsa. Interpretarea cu totul literala si superflua a intamplarilor prezentate in Apocalipsa este, evident, pricina de tulburare sufleteasca; la fel de tulburator este si modul facil in care multi dintre contemporani se refera la caracterul "apocaliptic" al timpurilor noastre, fapt care starneste teama si angoasa. Declaratiile ambigue ale unora ca acestia sunt departe de a fi convingatoare. Insa daca un crestin se incumeta sa vorbeasca despre Apocalipsa, este de la sine inteles ca in aceasta, ca si in orice alta imprejurare - cuvintele sale trebuie sa fie masurate, pe cat este cu putinta de clare si in deplin acord cu invatatura universala a Bisericii. 

Aceste convorbiri au apărut ca un strigăt de disperare la vederea a tot ceea ce se întâmplă în familia din zilele noastre. De unde capătă tinerii cunoÈ™tinÈ›e despre familie È™i căsnicie? Privindu-i pe proprii părinÈ›i, gata întotdeauna de scandal, de pe micile ecrane È™i din filme. Ei pot numai să viseze la faptul că o căsnicie poate fi eternă, că iubirea adevărată È™i fidelitatea se pot întâlni È™i astăzi, întrucât nu văd întâmplându-se aceste lucruri în realitatea în care trăiesc.
Sarcina pe care mi-am propus-o, mergând la conferinÈ›ele organizate pentru elevii clasei a XI-a, era una foarte simplă: să le mărturisesc că toate acestea sunt cu putinÈ›ă È™i în realitate, că vor putea iubi cu adevărat È™i că, la rândul lor, pot fi iubiÈ›i în aceeaÈ™i măsură. Dar iubirea presupune, bineînÈ›eles, strădanie.
Mi-aÈ™ dori să cred că, într-o bună zi, va fi reintrodusă în È™coli o materie care s-ar putea numi Etica È™i psihologia vieÈ›ii de familie (dar care, spre deosebire de vechea disciplină comunistă, ar fi o variantă a viziunii ortodoxe asupra familiei). Până la urmă, fizicieni È™i chimiÈ™ti vor deveni unul dintr-o mie, deÈ™i aceste discipline sunt studiate ani la rând. O familie însă vor întemeia aproape toÈ›i, iar în È™coli nu li se vorbeÈ™te nimic despre lucrul acesta, în cel mai bun caz (de fapt, în cel mai rău caz) le este introdusă EducaÈ›ia sexuală.
Convorbirile de faÈ›ă au fost adresate elevilor din clasa a XI-a dintr-un liceu din oraÈ™ul Taldom. Însă unele subiecte legate de latura intimă a căsniciei au putut fi abordate abia cu elevii claselor absolvente.
Textele convorbirilor din această carte sunt mai ample decât orice conferinÈ›ă reală È›inută la È™coală. În funcÈ›ie de auditoriu È™i de întrebările adresate, discuÈ›iile se axau doar pe o anumită parte a subiectului. Cartea conÈ›ine È™i ceea ce s-ar fi putut spune È™i nu s-a spus acolo.

Datoriile preotilor compuse din Cuvantul lui Dumnezeu, din Canoanele Sinoadelor si de la Invatatorii Bisericii.

Traducere din slavono-ruseste de Constantin Mavrula

Despre semnele sfarsitului Parintele Dumitru Staniloae scria: „Multi vor putea sa le indice ca prezente inainte de a se produce real si multi vor putea contesta realitatea lor cand se vor produce de fapt”.

Avand in vedere precipitarea caracteristica multor crestini atunci cand se pronunta cu privire la evenimentele ce preced Parusia, am apelat la discernamantul autorilor pe care ii veti intalni in antologia de fata pentru a risipi confuzia iscata.

Fie ca si prin intermediul acestei lecturi Hristos Dumnezeu sa ne daruiasca echilibrul atat de pretios fiecaruia dintre noi!

Ieromonah Benedict Stancu

Cartea de fata este unul din cele mai importante documente ortodoxe. Alaturi de multe sfaturi duhovnicesti de folos pentru fiecare dintre noi, batranul cuvios - figura centrala a acestui text - ne pune inainte profetii cutremuratoare despre vremurile din urma, in care "nu va mai ramane nici o calauza duhovniceasca, deoarece si acestia vor urma caile lumii. Bisericile lui Dumnezeu vor deveni fie goale, fie duhovniceste profanate de catre pastori nevrednici. La apogeul acestor suferinte si al haosului din lume va aparea Antihrist. El va fi un facator de pace, un conducator bun si intelept, care poate duce lumea in randuiala. Cu toate acestea, de fapt, el va fi un vrajmas al tuturor, un urator a tot ceea ce este bun, un tiran si un facator de rau, un distrugator a toate; asemenea lui, lumea n-a vazut pe nimeni niciodata si nici nu va vedea vreodata. Fiecare persoana va fi pecetluita; fiecare amanunt sau element al muncii sale si al vietii acesteia, ba si fiecare cuvant, fiecare miscare a facultatilor mintale va fi sub supraveghere neincetata.(...) Toate se umplu de Antihrist: pamantul, marea, aerul. Toate se vor face cu singurul scop de a inlatura cu totul numele lui Hristos din inima omului." Oricum, citind aceste profetii sa tinem seama si de cuvantul parintelui Serafim Rose cum ca " nu trebuie sa uitam care este semnul esential pentru care urmarim semnele vremurilor. Le urmarim nu pentru a vedea cand si unde va veni Antihristul. Acest lucru este, mai degraba, secundar. Urmarim semnele vremurilor pentru a vedea cand si unde vine Hristos. Acesta este un lucru fundamental pe care nu trebuie sa-l uitam..." Si nu trebuie sa asteptam Apocalipsa pentru a ne intalni cu Hristos. Ne putem intalni cu El ducand o viata duhovniceasca jertfelnica. Tocmai la aceasta ne indeamna cartea de fata... (Editorul)

Durerea este o functie straveche de aparare a organismului. Ea te avertizeaza si provoaca o reactie de raspuns pozitiva. Fiind un semnal greu de trecut cu vederea, durerea face un serviciu nepretuit: atrage atentia asupra bolilor ascunse ale organis­mului si asupra problemelor psihologice. Din acest punct de vedere, durerea nu este un dusman, ci mai degraba un prieten foarte bun, care are grija de binele nostru. De aceea, nu este deloc intelept s‐o inabusim cu medicamente si atat.
Aceasta carte are doua capitole. Primul analizeaza durerea fizica, iar al doilea, pe cea sufleteasca. Atunci cand suntem neputinciosi, iar durerea este insuportabila, apare dorinta sa te dai batut. In perioada de criza suntem ispititi sa „lasam totul balta”, „sa uitam de toate” si chiar „sa murim”. Daca sufletul da ordin trupului: „Este mai bine sa nu traiesti”, atunci e greu sa‐l mai ajuti. Decizia de a ceda in fata pacatului si de a merge pe mana acestuia este extrem de paguboasa, pe cand capacitatea de a accepta si depasi situatiile critice re­­prezinta o mare virtute. Apropo, cuvantul grecesc krisis se traduce prin „judecata” – judecata lui Dumnezeu. Cum poti recunoaste aceasta judecata si cum o poti rabda, dar si ce concluzii sa tragi pentru viitor? Tocmai despre aceasta este cartea pe care o tineti in maini...