Cuvinte despre rugaciune si pocainta

Format: 11x20 cm
ISBN: 978-973-136-547-3
Status: in stoc

Cuvinte despre rugaciune si pocainta

De ce Dumnezeu ne sfatuieste sa ne rugam neincetat?  Pentru ca vrea sa avem parte de folos.  Stie ca atunci cand Il slavim necontenit, zi si noapte, calauziti de voia noastra libera, asemenea ingerilor, sufletul nostru isi afla cu adevarat odihna.

Rugaciunea este convorbirea cu Insusi Dum­nezeu, Ziditorul, Creatorul universului.  El primeste intotdeauna sa vorbeasca cu noi, oricand si de cate ori dorim, ajunge sa I-o cerem.  Nu ne va spune niciodata «nu».  Dimpotriva, e mereu gata sa ne asculte cu luare-aminte si iubire.  Cel mai mare dar este acela ca Dumnezeu ne-a dat dreptul de a-I vorbi in fiecare ceas si clipa, in orice loc ne-am afla!  Aceasta e deosebita cinste de care ne bucuram.

Asa sa va luptati in viata ­duhovniceasca, ­simplu, delicat, fara silire.  Simplitatea si de­li­catetea sunt un chip preasfant de viata du­­hov­niceasca, dar invatarea lui nu este cu pu­tinta asa, pe de rost.  Trebuie sa patrunda mistic inlauntrul tau, astfel incat sufletul sa si-l insuseasca prin harul lui Dumnezeu.

Sfantul Porfirie Kavsokalyvitul

Pret: 8.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Cartea cuprinde o selectie de texte din scrisorile Sfantului Teofan Zavoratul, cu explicatii si sfaturi despre boala si moarte. Sfantul explica motivul si intelesul bolii si mortii in lumina iubirii lui Dumnezeu.

      Rugăciunea în vremea bolii 

      Vă simţiţi foarte slăbită şi credeţi că vă apropiaţi de ieşirea sufletului din trup. Boala aminteşte de moarte, însă nu proroceşte ceasul ei. Totuşi, de vreme ce aţi primit aducerea-aminte de moarte, nu e nepotrivit să vă pregătiţi de ea. Dat fiind că sunteţi mereu bolnavă, nu vă este greu să vă însuşiţi gândul la ieşirea din trup, după pilda Cuviosului Nicanor – şi această ieşire nu vă va lua pe neaşteptate. Fericită este pomenirea morţii; ea, împreună cu aducerea-aminte de Domnul, e temelia tare a bunei rânduieli creştineşti a duhului. 
      Vă plângeţi de dumneavoastră înşivă că vă rugaţi prost şi nu vă ţineţi de nevoinţe. În această privinţă vă lămureşte Sfântul Tihon de Zadonsk, care a zis: „Ce rugăciune îi trebuie bolnavului? Mulţumire şi suspinare.“ Acestea înlocuiesc orice nevoinţă. Deci, fiţi senină! 
      Nu puteţi merge la biserică din pricina bolii, aşa încât aţi rămas la pravila de chilie. Împliniţi-o după putere. Să ştiţi că pravila este de trebuinţă din pricina neputinţei noastre, nu pentru rugăciunea în sine, care se poate face şi fără pravilă... Staţi cu gândul la Liturghie – nu ca un săvârşitor, ci ca unul ce e de faţă (prin mutarea cu gândul) la Liturghia săvârşită de altul. 
      Nu aveţi gânduri prea vesele în ce vă priveşte? Era în Egipt un bătrân duhovnicesc – Apollo, mi se pare... Acesta le spunea cu tărie tuturor fraţilor, şi străinilor, de asemenea: „Nouă, creştinilor, nu ni se cuvine să ne mâhnim... Să se mâhnească păgânii şi jidovii. Iar noi, cei mântuiţi de Domnul... al nostru este raiul, a noastră este împărăţia Cerurilor. Cu noi sunt Hristos, harul Sfântului Duh, Maica lui Dumnezeu, oştirile cereşti şi sfinţii toţi...“ 

Carti scrise de acelasi autor

watch series