Sfantul Teodor Studitul este o personalitate marcanta din istoria ecleziastica, politica si culturala a Bizantului secolelor VIII - IX. Cunoscut mai ales ca oponent vehement al iconoclasmului si reformator al vietii monastice cenobitice, a fost si un important om de litere, fiind cel mai prolific scriitor bizantin al primei jumatati a secolului al IX-lea. Manastirea Studios, al carei staret a fost din anul 798/799, reprezinta, de asemenea, un reper in istoria literelor bizantine, datorita influentei sale in cultura scrisa medievala greaca, prin copierea de manuscrise si introducerea de reforme in domeniul scrierii.

Acest volum cuprinde 13 Cuvantari - dintre care zece sunt Cuvantari la Praznice Imparatesti si Sarbatori ale Sfintilor, una este un Cuvant de lauda in cinstea Sfantului Arsenie,  iar alte doua sunt necroloage.

Un rol aparte în mărturisirea Teologiei Răsăritene în Apus l-a avut Sfântul Ambrozie, episcopul Mediolanului È™i, de aceea, cartea Părintelui Dr. Ștefan Zară, Sfântul Ambrozie al Mediolanului. Monografie patristică are meritul de a-l prezenta drept „un părinte de o profundă trăire duhovnicească şi fervent luptător pentru apărarea dreptei credinţe, alături de alţi reprezentanţi, ca: Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ilarie de Pictavium, Fericitul Ieronim şi Fericitul Augustin. Sfântul Ambrozie are un simţ profund pentru valoarea şi funcţia ecumenică a credinţei, a doctrinei şi a tradiţiei creştine. El atribuie o importanţă deosebită sinoadelor, mai ales aceluia de la Niceea, care este un continuu centru de referinţă pentru problemele de învăţătură şi viaţă creştină. Sfântul Ambrozie ţine ca răsăritenii şi apusenii să trateze împreună problemele apărute în Biserică, ce necesită colaborarea, cercetarea şi hotărârea de luat în comun”. 

Cartea propune dintru început o incursiune asupra vieții mănăstirești din Oltenia de sub Munte, o prezentare realizată de către Monahia Stavroforă Theodora (Videscu), cea care a alcătuit și chipurile duhovnicești ale monahiilor devenite pilde de viețuire în mănăstirile vâlcene. Pentru realizarea acestora, monahia Teodora (Videscu) a cercetat documente de arhivă, a cules mărturii, de la actualele viețuitoare din mănăstiri, despre monahiile mutate la cele veșnice și, inedit, a stat de vorbă cu monahiile bătrâne care, derulând firul amintirilor, au povestit bucuriile duhovnicești pe care le-au trăit în mănăstire, dar și ororile și abuzurile puterii politice, venite în special în urma Decretului 410 din 1959.

În predoslovia cărții, intitulată Matericul mănăstirilor vâlcene – chipuri de monahii cu viețuire sfântă, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, ne încredințează că „spiritualitatea ortodoxă din ținuturile vâlcene a fost și rămâne sinteza spiritualității monahale isihaste din țara noastră, desăvârșită aici prin activitatea duhovnicească a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și a ucenicilor săi. Nimic nu reprezintă mai bine județul Vâlcea decât mănăstirile, care de atâtea veacuri întăresc viața spirituală și cultura românească de pe aceste meleaguri, fiind reali factori misionari și culturali.

Viața duhovnicească a credincioșilor vâlceni a fost permanent înnoită prin prezența mănăstirilor, acestea fiind adevărate cristelnițe spirituale, în care s-au născut și au crescut duhovnicește vâlcenii. Viața monahală din aceste ținuturi a fost influențată mult și de spațiul geografic local, parcă făcut pentru sihăstrie și viață călugărească în general. Astfel s-au născut mănăstiri de o valoare duhovnicească și culturală incomensurabilă.

Mănăstirile de aici dovedesc atât hărnicia călugărilor, cât și viața lor duhovnicească tainică, ei fiind preocupați mereu de filocalie, de rugăciune, priveghere și mai ales de mântuire. Moștenirea spirituală și totodată culturală pe care aceștia ne-au lăsat-o constituie pentru noi o adevărată scară care ne pune în legătură cu trecutul, cu rădăcinile noastre duhovnicești, făcându-ne să trăim și să simțim ca români adevărați și ca ortodocși dreptslăvitori. Aceste lăcașuri de rugăciune dau mărturie că niciodată candela rugăciunii nu a încetat să lumineze aici, aducând și pentru lumea de astăzi ceva din tainica rugăciune de atunci.

În literatura patericală românească au apărut o serie de scrieri care descriu diferite vieți ale călugărilor viețuitori în mănăstirile din țara noastră, însă s-au publicat prea puține vieți de monahii, chipuri de maici îmbunătățite, care au fost și pot fi pildă de viețuire pentru fiecare creștin. Nu doar că nu ne îndoim că au trăit în mănăstirile noastre foarte multe monahii îmbunătățite, ci suntem convinși de acest fapt, biografiile multora dintre ele păstrându-se prin arhivele mănăstirești sau în memoria monahiilor mai în vârstă”.

De aceea, volumul își propune recuperarea mărturiilor privitoare la viețuitoarele din mănăstirile Bistrița, Hurezi, Dintr-un Lemn, Govora, Surpatele, Sărăcinești și Bradu.

Datele despre unele monahii au fost recuperate din documente de arhivă, ele însele triate în timpul prigoanei dispusă asupra mănăstirilor prin Decretul 410 din 1959. Prezentarea listelor viețuitoarelor din mănăstiri în perioada interbelică oferă o imagine clară asupra obștilor monahale, dar și a bogatei activități sociale, educațională și culturală pe care o desfășurau, cum, de altfel, prezentarea listelor cu monahiile care au fost obligate prin Decret să părăsească mănăstirile, demonstrează abuzurile reprezentanților Statului față de acestea și încercarea de distrugere a rânduielilor monahale. „Maicile au plecat pe unde au putut și parte dintre ele au reușit să revină în mănăstirea de metanie, după o vreme, iar altele au rămas în lume, stingându-se cu dorul de viață monahală și cu durerea de a li se fi frânt năzuința spre desăvârșirea vieții duhovnicești, alături de surorile de mănăstire”, spune monahia Theodora.

Aceste experiențe, cărora li se adaugă mărturiile privitoare la activitatea jertfelnică a starețelor și monahiilor care și-au dedicat viața slujirii lui Dumnezeu, conferă volumului de față aspectul unei literaturi memorialistice și patericale.

O apariție inedită, ce poartă titlul de Materic, volumul apare în colecția Vita monastica și încântă atât prin grafica deosebită cât și prin naturalețea mărturisirilor monahiilor bătrâne dar și a mărturiile privitoare la chipurile duhovnicești care s-au așezat în conștiința obștilor mănăstirești drept pilde de slujire a lui Dumnezeu și semenilor.

N-am adunat aur şi argint, nici bijuterii sau pietre scumpe, fiindcă niciodată nu mi-am pus nădejdea în ele, ci totdeauna mi-am pus nădejdea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care niciodată nu m-a părăsit. În tot cursul vieţii mele, deşi am fost supus slăbiciunilor omeneşti, milostivirea lui Dumnezeu cea nemărginită nu s-a depărtat de la mine. Pentru aceasta m-am sârguit să păşesc pe căile mântuirii, îndeletnicindu-mă cu citirea şi tipărirea Sfintelor Scripturi, învăţăturile Sfinţilor Părinţi, dascăli ai Bisericii Ortodoxe şi, potrivit cu duhul lor, am folosit toate puterile mele spre zidirea, îndreptarea şi împodobirea sfintelor biserici şi mănăstiri. 

Volumul cuprinde o serie de mărturii despre viaÈ›a Părintelui Arhimandrit Teofil Bădoiu, stareÈ›ul Mănăstirii Slănic din ArgeÈ™, oferite de către ierarhi, stareÈ›i È™i fiii săi duhovniceÈ™ti, întrucât, sublinia ÎnaltpreasfinÈ›itul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei, că „multe persoane au făcut parte din mediul în care Părintele Teofil a viat, s‑a mişcat, a existat. Familia în care s‑a născut, Schitul Slănic unde a trăit cea mai mare parte a vieţii, şederea sa în vremuri de bejenie la Corbi sau la Mănăstirea Dintr‑un Lemn, Ava Vitimion – stareţul de la Slănic, întâlnirea cu Părintele Boboc Mărturisitorul, prietenia sa cu Părintele Nicodim de la Crasna, Părintele Gavriil de la Zamfira, legăturile sale cu diferiţi arhierei, precum Vlădica Varsanufie, ÎPS Calinic al Argeşului, Vlădica Galaction de la Teleorman, cu Maica Gabriela de la Dintr‑un Lemn, mulţimea de ucenici dintre călugări, călugăriţe, preoţi de parohie şi credincioşi … au fost trimişii sau îngăduiţii lui Dumnezeu cu scopul de a‑l forma duhovniceşte pe Părintele Teofil în calea sa de neabătut către Împărăţie”. 

Volumul, alcătuit cu sprijinul doamnei Ioana Feodorov, fiica autorului, cea care a oferit È™i Cuvântul înainte, cuprinde trei lucrări ale lui Virgil Cândea, Geneza unui ideal, Un mare ctitor: Neagoe Basarab È™i ÎnvăÈ›ăturile lui Neagoe Basarab. Primul monument al experienÈ›ei diplomatice româneÈ™ti medievale, publicate în perioada în care lucra la Biblioteca Academiei, cărora se alătură o serie de aprecieri faÈ›ă de personalitatea eruditului academician din partea unor ierarhi È™i academicieni, dar È™i a prietenului său de-o viaÈ›ă, Profesorul Paul H. Stahl. 

(lipsa text)

Psalmul este alinare a sufletului, daruitor al pacii, psalmul este adunator al prieteniei, unire a celor despartiti, al celor invrajbiti impacator.

Fara credinta cea dreptmaritoare in Sfanta Treime, nu este cu putinta mantuirea creșstinului.
Fara nadejde in Dumnezeu, orice om se indreapta spre adancul pierzarii.
La aceste doua virtuti de temelie ale vietuirii crestine, Sfintii Parinti adauga o a treia, care le intrece pe celelalte doua: dragostea, ce isi are izvorul in Insusi Hristos.
Aceasta carte cuprinde sfaturi folositoare ale Sfintilor Parinti din vechime, dar si ale unor vestiti traitori din vremea noastra, despre taina credintei ortodoxe cea de necuprins cu mintea, constituindu‑se intr‑un indrumar duhovnicesc de mult pret pe calea mantuirii crestinului in lumea tot mai confuza a zilelor noastre.
O carte folositoare de suflet ce poate fi socotita cu adevarat de capatai pentru fie­care dintre noi.

(lipsa text)Aceasta carte pe care o avem in mainile noastre, "Pateric despre visuri si vedenii", acopera din plin un mare gol duhovnicesc si pastoral. Ea corespunde unei necesitati urgente a preotilor, dar si a simplilor credinciosi, de a avea raspunsuri credibile si garantate si invita in toate timpurile la intrebarea staruitoare, daca trebuie sa dam atentie si importanta visurilor si vedeniilor sau sa le nesocotim si sa le respingem, ca lucrari ale amagirii pe care le faureste Diavolul si care au urmari catastrofale pentru cei ce le primesc.

CUPRINS

Către cititor
Prolog
Prefata la editia în limba româna (traducerea Cristina Bacanu)
Introducere

Texte din Sfânta Scriptură despre visuri, vedenii, profeti mincinosi si amăgire
I. Vechiul Testament
II. Noul Testament
Sfântul Antonie
Sfîntii Pahomie si Teodor
Sfântul Macarie Egipteanul

Sase întâmplări despre amăgire
1. Năluciri ale diavolului
2. Heron
3. Cel amăgit si fară minte
4. Monahul cel renegat din Mesopotamia
5. Awa Pavel care a fost amăgit
6. Pustnicul cel cu slavă desartă

Sfântul Efrem Sirul
Sfântul Vasile cel Mare
Sfântul Grigorie de Nyssa

Trei întâmplări despre amăgire
1.Valent
2. Malpa

Sapte întâmplâri despre amăgire
1.Diaconul român
2. Amăgirea celui care era să ajungă patriarh
3. Amăgirea înfricosătoare a vointei ascunse
4. Visul proegumenului Neofit
5. O convertire grea
6. Candela Maicii Domnului
7.Spovedaniane sinceră

Sfintii Varsanufie si Ioan
Sfântul Ioan Scărarul
Sfântul Grigorie Dialogul

Alte trei întămplări despre amăgire
1. Diavolul întinde cursă Sfântului Chiril
2. Diavolul îl batjocoreste pe Isaachie cel închis în pesteră
3. Amăgirea diavolească a lui Nichita cel închis

Sfântul Isaac Sirul
Sfântul Anastasie Sinaitul
Antioh, monahul din Galatia

Două întâmplări despre amăgire
1. Ispită si calomnie de la diavoli
2. Harul diavolesc al înainte-vederii

Sfântul Petru Damaschinul
Sfântul Simeon Noul Teolog
Sfântul Nichita Stithatul

Cinci încercări de amăgire
1. Sfântul Petru Atonitul si îngerul întunericului
2. Sfântul Pahomie si Hristosul închipuit
3. Sfântul Nifon si îngerul mincinos
4. Invitatia înselătoare a Satanei
5. Prefacerea Satanei în preot

Sfântul Grigorie Sinaitul
Sfântul Maxim Cavsocalivitul
Sfintii Calist si Ignatie Xanthopol

Alte douâ întâmplâri despre amăgire
1. Monahul care a fost salvat dintr-o amagire înfricosâtoare
2. Ucenicul care câuta împlinirea vointei sale

Sfântul Nicodim Aghioritul
Staretul Macarie de la Optina
Sfântul Ignatie Briancianinov
Sfântul Siluan Athonitul

Intâmplâri din zilele noastre despre amăgire
1. Comorile lui Ali Pasa
2.Pătama predicatorului
3. O hirotonie săvârsită doar în vis
4. Un vis le-a distrus zestrea
5. Pătania unei fete
6. Despre cea care îsi zicea sfântă
7. „Sfânta Parascheva" în vedenii satanice
8. „Maica Domnului" în vedeniile unei tinere

Diferiti Sfinti si Părinti
Sfântul Chiril Fileotul
Sfântul Marcu Ascetul
Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sfântul Iustin Martirul si Filozoful
Sfântul Teognostie
Avva Filimon
Sfântul Casian Romanul
Avva Teodor Tibeul
Pârintele Iosif Isihastul
Evagrie Ponticul

Câteva întâmplari care stabilesc caracterul si duhul patristic ortodox în legătură cu vedeniile
1. Sfântul Atanasie Atonitul
2. Sfântul Simon Mirovlitul
3. Sfânta Pelaghia din Tinos
4. Sfantul Pahomie si monahii eretici
5.Awa Olimpie si preotul idolatrilor
6. Vedenia avvei Zaharia
7. „Eu sunt Hristos"
8. „Vrei să-L vezi pe Hristos?"
9. Sfântul Arsenie cel Mare
10. Sovăiala avvei Zinon
11. Sfârsitul avvei Zaharia
Părintele Daniil Catunachiotis

Spovedania, asa cum ne spun Parintii Bisericii, este unul dintre cele trei moduri ale manifestarii pocaintei noastre, care este foarte semnificativa in viata noastra.  Fiindca prin aceasta pocainta este marturisita si se plineste, ca si intoarcerea noastra la Dumnezeu.  De aceea au si numit-o inceputul mantuirii!

Cuvioasa Pelaghia din Zaharovo este o sfanta care, fiind oarba din nastere, a primit de la Dumnezeu darul vederii cu duhul.  Citind despre harismele ei si despre minunile pe care le-a savarsit, vom vedea cum, in vremurile de prigoana impotriva Bisericii din Rusia secolului XX, Dumnezeu i-a binecuvantat pe robii Sai si le-a dat putere sa biruie toate incercarile veacului...