Din Rasarit in Apus. Ortodoxie si catolicism

Format: 16x23 cm
ISBN: 978-606-666-697-8
Status: in stoc

Din Rasarit in Apus. Ortodoxie si catolicism

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Doxologia
Numar de pagini: 400

Dacă divergențele principale dintre Ortodoxie și confesiunile apusene sunt cunoscute în zilele noastre de un public destul de larg, despre originile acestora și consecințele lor asupra vieții duhovnicești nu s-a scris decât foarte puțin, mai ales în limba franceză. Această lacună, alături de multe altele, este completată de lucrarea de față, în care părintele Placide punctează totodată și „greșelile de mistică” ale creștinismului apusean, intuite de Péguy, și consecințele lor asupra vieții duhovnicești. Paginile cărții cuprind o succintă istorie spirituală a Franței realizată din perspectiva unui ortodox, abordând totodată și problemele actuale ale Bisericii ortodoxe și modul ei de a le rezolva.

Sinceritatea și profunzimea demersului părintelui Placide, cunoașterea profundă a tradiției spirituale și teologice apusene și experiența trăirii Ortodoxiei în interiorul ei, conferă cuvintelor sale o autoritate unică, cu totul specială.

Bernard Le Caro

Pret: 45.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Fragmente din carte:

      Maica Siluana:
      Când ai gustat iadul în tine şi nu îl mai proiectezi pe ceilalţi, nu mai poţi să uiţi şi nu mai poţi să-L cauţi decât pe Dumnezeu şi cum uiţi să zici Doamne ajută-mă, Doamne miluieşte-mă, cum năpădeşte groaza aceea pe tine din nou şi o vezi în tine. Chiar când te uiţi la celălalt care face ceva rău, tot înlăuntrul tău o simţi.

      Pentru lumea secularizată în care trăim „iadul” este un cuvânt „de groază” care face parte mai degrabă din terminologia hollywoodiană, decât a vieţii reale.

      Pentru omul creştin însă, iadul este o realitate de la care, de multe ori, porneşte chiar viaţa noastră duhovnicească. Şi dacă pentru lumea secularizată „iadul” este un capăt de drum, pentru lumea creştină iadul poate fi chiar începutul unui drum a cărui continuare este, paradoxal, bucuria.

      Toată lumea ştie că bucuria este darul lui Dumnezeu, dar e paradoxal felul în care l-am dobândit, cum l-am primit, căci Dumnezeu îl dă tuturor şi ne cheamă pe toţi să-l luăm.

      A fost un moment în care am realizat că eu nu pot să fac nimic bun, că eu nu pot să fiu fericită, că orice aş face nu iese bine si că oricât m-aş strădui şi că oricât m-aş ambiţiona şi oricât m-aş ruga, sfârşesc prin a face ceva care mă întristează, care mă face să-mi fie ruşine, care mă face să mă simt stingherită, cel puţin în fata mea, dacă nu în faţa celorlalţi, unde să zicem că-mi făceam rost de o justificare.

      Eu m-am întors în biserică târziu după ce am trăit mult şi profund în această lume, gustând din toate durerile ei, din toate deznădejdile ei, dar şi din toate bunătăţile, frumuseţile câte puţin, cât am putut, dar din toate dimensiunile creaţiei omeneşti am gustat.

watch series