ercetările contemporane au evidențiat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecințele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opțiunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară și benefică pentru sănătatea noastră.
Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creșterea riscului de obezitate, diabet de tip 2 și afecțiuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamații cronice în organism, afectând în mod negativ funcțiile sistemului imunitar și ale organelor interne.

Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.

Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viață echilibrat și într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienți esențiali și pot contribui la menținerea unui nivel constant de
energie, evitând creșterile bruște și scăderile de zahăr din sânge.
Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opțiune delicioasă, ci și o decizie înțeleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.

În bucătărie, explorarea și adoptarea unor rețete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase și de a încorpora gusturi noi și inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim și selectăm deserturile, contribuind la un stil de viață mai echilibrat și plin de vitalitate.

Sfântul Mare Mucenic Mina a fost supranumit Făcătorul de Minuni deoarece a intervenit în nenumărate situații și i-a ajutat pe cei aflați în necaz. A salvat vieți, a vindecat boli, i-a ajutat pe cei păgubiți să își recapete pagubele. El este supranumit și Grabnic Ajutător datorită rapidității cu care cei ce îl cheamă în rugăciune primesc sprijin pentru cererile lor.Drept dovadă pentru minunile Sfântului Mina stau mărturiile recente ale credincioșilor - cuprinse în această carte -  care au primit vindecare sau alinare după ce s-au rugat la Sfântul Mina.

Sfinte Mare Mucenic Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Despre Parintele Nikolai Guryanov, binecunoscutul Arhimandrit Ioan Krestiankin de la Lavra Pesterilor a spus ca a fost “singurul Parinte de pe teritoriul fostei URSS care avea darul inainte-vederii."

Parintele Nikolai a fost un fel de “cititor cu raze X in domeniul spiritual”.  Era ca si cum el ti-ar putea vedea interiorul si stia tot ce era de stiut.  In prezenta lui toti au simtit ca sunt din nou copii.

Parintele Nikolai stia voia lui Dumnezeu pentru fiecare in parte si i-a calauzit pe multi catre cea mai scurta cale spre mantuirea sufletelor lor.

Fiecare dintre noi avem o menire, dar trebuie sa stam sub povata duhovnicului, care inlatura voia nepriceputa, facand loc voii lasate de Dumnezeu in fiecare dintre noi.  Duhovnicul dezvaluie intentiile lui Dumnezeu in noi.  Daca nu stam sub povata duhovnicului, putem sa intram in rataciri mai mari ca patimile.

Il simt prieten pe fiecare suflet care-mi trimite un singur gand de iubire.  Si doresc si rog ca fiecare prieten sa copieze acest Indreptar la spovedanie.

Cu toata dragostea, Valeriu

Volumul de fata vine sa reconfirme darurile duhovnicesti cu care Parintele Justin Parvu a fost inzestrat de catre Dumnezeu de-a lungul vietii, numeroasele marturii ale credinciosilor reprezentand dovada concreta in aceasta privinta.

Acest volum nu se adreseaza doar celor de astazi, ci si viitoarele generatii carora societatea nu se mai gandeste sa le lase mostenire un mediu prielnic pentru o dezvoltare fireasca ce trebuie sa duca intr-un final la Dumnezeu.

Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic a fugit de toată slava deșartă a lumii și a fost slăvit de Dumnezeu. S-a ferit de mândrie și a ajuns să fie mărit de Dumnezeu și cinstit de oameni. A șezut în pustie și s-a întărit în lucrurile cele mari pentru suflet: cu privegherea continuă, cu citirea și metaniile dese și așa a înaintat pe cele trei trepte - treapta începătorilor, treapta cea de mijloc și apoi treapta celor desăvârșiți, căci tainele lui Dumnezeu se descoperă numai acelor smeriți cu inima și care își închină viața în chip liber întru totul liniștirii.

Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic L-a urmat pe Iisus Domnul biruind pe vrăjmașul, având ochii și inima la cer. Astfel s-a întărit în Credință, în Nădejde și în Dragoste față de Dumnezeu.

Părintele Constantin Catană de la Mănăstirea Văratic

Părintele Isaia a cultivat mai deschis și mai profund farmecul vieții monahale în tăria Cuvântului lui Dumnezeu și-n tăria Cuvintelor Sfinților, conturând în văzduh, de sub zidurile reci ale mănăstirii, diversitatea tărâmului celor ce sporesc tainele universului de sub directa oblăduire a lui Dumnezeu Cuvântul. Părintele Isaia a știut să se desprindă de tină și să se înalțe, prin dragoste christică, în lumea spirituală. Inima smeritului slujitor, Părintele Isaia, a ars în contemplație și “râuri de apă vie au curs dintr-însa”.


Așa a fost Părintele Isaia: nu a gândit altfel de cum a vorbit, nu a vorbit altfel de cum a gândit, căci vorbirea cu două înțelesuri este cursa morții. Cuvântul său nu a fost mincinos, nici deșert, ci întemeiat pe faptă…

Părintele Dosoftei Murariu a trudit, a suferit și a fost pregătit și pentru a muri. Aceasta este povestea vieții lui: rigoarea și seriozitatea l-au făcut puternic în mesajul său ca misionar și-n spațiul sacru al mănăstirilor, un model al valorii spirituale, probate în timp. Dincolo de acestea, a scris studii și articole, dar şi lucrări de o mare exactitate, unde aflăm condensate și calitățile sale sufletești.


Ca monah și slujitor, teolog iscusit și duhovnic, vocația și rostul lui prin excelență au fost să înnoiască suflete, să împodobească sfinte biserici, să săvârșească cele sfinte cu adâncă smerenie și cu frică de Dumnezeu, să învețe și să mângâie, să aline și să se jertfească pe sine și să aducă bucuria acolo unde era tristețe. El a trebuit să fie tare, pentru că drumul reușitei nu este nici blând și nici ușor, dar în viață Părintele Dosoftei s-a ridicat după fiecare lovitură, dând Slavă lui Dumnezeu pentru fiecare încercare și împlinire.


Părintele Constantin Catana de la Sfânta Mănăstire Văratic