Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!

Carti online gratuite (nou)

(lipsa text)

  Un ucenic care il vede pe Staretul sau ca pe un instrument indumnezeit sau ca pe un chip prin care Dumnezeu Se transmite pe Sine Insusi poate sa ia atata Dumnezeu cat nu s-a asteptat niciodata Staretul. Fara indoiala, Staretul nu poate sa fie o simpla teava prin care Dumnezeu trece pur si simplu si Se transmite. Dumnezeu trece prin fiinta lui, prin duhul lui, prin sufletul lui, prin inima lui, prin plamanii lui, stricati sau nu. Intr-un anume fel, se transmite insasi fiinta Staretului.

(lipsa text)

(lipsa text)

Dacă deschidem cărticica aceasta, copii, şi începem să o citim, pagină după pagină, vom pătrunde, cu paşi nevăzuţi, în peştera şi sufletul tâlharului Dismas. Tâlhar de temut şi lipsit de milă, până într-o zi, în care s-a întâmplat ceva. Ceva foarte important, atât de important, încât i-a schimbat întreaga viaţă, ba am putea spune că a schimbat viaţa întregii omeniri. Pentru că, prin tâlharul Dismas, omenirea întreagă a învăţat o lecţie. Una dătătoare de nădejde.

Vreţi să aflaţi despre ce este vorba? Psssst!... Fără zgomot, luaţi cartea în mână şi deschideţi-o: rândurile vă vor purta, ca valurile unui râu de munte, prin vremurile acelea de demult, şi vă vor face martori ai unor evenimente fără de pereche!

Oare cat este de departe scena Teatrului National de portile manastirii?  Oare cum s-ar putea apropia cineva astazi, cand credinta crestina este atat de defaimata, de sfanta taina a Botezului, dupa ce a cunoscut desfatarile acestei lumi?  Oare cat de anevoioasa este calea care duce de la pacat la virtute?  Monica Fermo ne raspunde la fiecare dintre aceste intrebari, facandu-ne martori caderilor si ridicarilor de care a avut parte in viata ei.  In Sfanta Scriptura citim ca Hristos i-a spus unei fete care murise: Talita kumi - adica Fetito, scoala-te - si fata a inviat.  Acelasi Hristos a chemat-o si pe Monica Fermo la invierea din moartea duhovniceasca ce o cuprinsese.  Si ea a raspuns.  A pornit pe calea Invierii.  Despre care cartea de fata da marturie...

(lipsa text)

Unul dintre cei mai iubiti ucenici ai Mantuitorului a fost Apostolul Ioan, care impreuna cu Petru si Iacov formau treimiea Apostolilor care L-au urmat pretutindeni pe Dumnezeiescul Invatator si au fost martori oculari la toate faptele minunate ce El le-a savarsit.  El era fiul lui Zevedeu si fratele lui Iacob.

Participarea la Biserică pentru credincios este evenimentul vieţii sale. Înseamnă pentru el renaşterea la adevărata şi autentica viaţă omenească, la viaţa care este luminată de harul necreat al Preasfântului Duh şi care participă la Trupul înviat şi nestricăcios al lui Hristos. Şi toate acestea nu sunt o făgăduinţă, nu sunt o nădejde, care poate va fi împlinită cândva. Acestea constituie pentru credincios o experienţă, o realitate cu mult mai intensă şi mult mai puternică decât orice experienţă şi realitate a lumii acesteia trecătoare.
Înlăuntrul acestei experienţe omul întâlneşte adevărata dragoste, dragostea dumnezeiască, ce devine temeiul oricărei fericiri înlăuntrul său, dar şi călăuza neînşelată în viaţa lui. Dacă nouă oamenilor ni se întâmplă de multe ori să ne absoarbă dragostea o persoană sau un lucru al acestei lumi, cu cât mai mult nu va cutremura întreaga noastră existenţă întâlnirea cu dumnezeiasca dragoste?

Aceasta carte ne relateaza povestea unui proces din lagarele naziste.  O „poveste pentru maturi”, cum insusi autorul isi subintituleaza cartea.  Este povestea unei prietenii retinute, nemarturisite dintre Spas Spasovici, un sarb ortodox, fost profesor de istorie, si un ofiter SS care incearca sa-i prelungeasca viata lui Spas, folosindu-se de legile de fier ale Reichului.  A reusit sau nu, aceasta trebuie sa o afle cititorul...

Nicolae Velimirovici, episcop de Ohrida (supranumit, pentru fervenţa sa, „episcopul sarbilor”), este una dintre cele mai proeminente figuri ale Ortodoxiei din secolul XX.  A fost prizonier la nazisti, ceea ce ne indreptateste sa credem ca nuvela de fata este o marturisire autobiografica.  Vladica se arata, in aceasta scriere, un bun cunoscator al tehnicilor literare moderne, ceea ce confera cartii de fata un loc aparte in imensa mostenire literara pe care a lasat-o.  Recent, episcopul Nicolae Velimirovici a fost trecut in randul sfintilor.  Ati mai citit vreodata o nuvela scrisa de un sfant?  Cititi-o si veti trai o deosebita satisfactie intelectuala si duhovniceasca.

Popularitatea acestei carti in randul cititorilor, aprecierile deosebite si tirajul mare reflecta o tendinta importanta in societatea actuala - aspiratia omului catre spiritualitate, Dumnezeu si Biserica.  Aceasta denota faptul ca oamenii au revenit la tema vietii religioase si a relatiei omului cu Dumnezeu, intelegand ca o anumita perioada de timp aceasta lume spirituala le-a fost interzisa.  Imbucurator este faptul ca istorisirile parintelui despre dragostea fata de aproapele, providenta lui Dumnezeu, vesnicie, a drumului greu de strabatut spre Dumnezeu si-au gasit ecou in inimile cititorilor, aflati la diferite grade de religiozitate.  Semnificativ este ca aprecierea acestei carti a reunit un numar mare de experti, printre care renumiti oameni de cultura, actori de teatru si cinema si jurnalisti.

Creat de Edgar Rice Burroughs (01.09.1875 - 19.03.1950), romanul „Tarzan“ a apărut pentru prima dată, în 1912, în revista „The All-Story“.  „Tarzan din neamul maimuțelor“ („Tarzan of the Apes“) a fost publicat în 1914. Au urmat 23 de continuări, câteva versiuni ale altor autori, și nenumărate adaptări în alte medii, autorizate și neautorizate.

Tarzan este considerat unul dintre cele mai cunoscute personaje literare din lume. Acesta a apărut în filme, piese radio, adaptări pentru televiziune și benzi desenate. Au fost însă și numeroase parodii și lucrări piratate.

În „Tarzan din neamul maimuțelor“, primul volum original al seriei, autorul stabilește fundalul exotic și descrie trecerea, dură și palpitantă, spre bărbăție a băiatului care fusese crescut de un trib de maimuţe mari în inima junglei primitive. 

Deși E.R. Burroughs nu era un romancier elegant, el este considerat ca fiind un povestitor vivace. Majoritatea romanelor sale încă se tipăresc. Într-o cronică despre seria „Tarzan“, din 1963, criticii, deși subliniază câteva dintre deficiențele pe care cărțile acestuia le au ca opere literare, îl laudă pe Burroughs pentru că a creat o „figură de vis cu ochii deschiși“, convingătoare.

Alte scrieri care îl au ca personaj principal pe Tarzan: „Fiul lui Tarzan“, „Tarzan şi leul de aur“, „Întoarcerea lui Tarzan“, „Fiarele lui Tarzan“ etc.