Noul Everghetinos - Pe teme -

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-140-075-4
Status: momentan indisponibil

Noul Everghetinos - Pe teme -

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Bunavestire
Numar de pagini: 496

De fiecare data cand gandul iti fuge la persoana care te-a suparat, te-a jignit sau ti-a provocat paguba de orice fel, forteaza-te sa-l consideri ca pe un binefacator, ca pe un doctor trimis de Iisus Hristos ca sa te vindece de nenumaratele rani pe care le ai.

Te intristrezi atunci cand iti amintesti de cel care ti-a facut rau?  Acesta este semnul bolii sufletesti.  Multumeste-i celui care ti-a facut rau si roaga-te pentru el.  Gandeste-te ca se face motiv ca tu sa-ti dai seama de boala ta.

Invata sa primesti incercarile prin care te trec oamenii, ca si cand ar fi leacuri vindecatoare trimise de Doctorul Cel ceresc.  Insa daca te vei indigna impotriva lor, este ca si cand ai spune lui Hristos: " Nu vreau sa primesc leacurile Tale.  Prefer mai bine sa traiesc cu ranile mele sufletesti"

Pret: 20.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • În această carte sunt îmbinate trei bestseller-uri ale editurii „Nikeia” – trei cărți ale protoiereului Alexei Uminski: Ce vreau eu de la Dumnezeu, Ce vreau eu de la Biserică și Bazele vieții duhovnicești. Trei teme foarte importante sunt îmbinate pentru a ne introduce în mod succesiv în viața creștină conștientă. Trecând de la simplu la complex, cartea acoperă o gamă largă de subiecte: de la primele întrebări, apărute pe calea către credințăși Biserică– până la viața duhovnicească conștientă. Bine-cunoscutul propovăduitor, scriitor (publicist) și duhovnic caută împreună cu cititorul rezolvări la cele mai dificile probleme ale vieții lăuntrice. Părintele Alexei nu ne cheamă să învățăm norme de comportament, ci pune întrebări despre sensul vieții creștinului și dă exemple nu de o credință formală, ci de una vie și plină de bucurie în Dumnezeu.

      Cuprins



      Prefață



      Ce vreau eu de la Dumnezeu

      Teoria evoluției ne eliberează de responsabilitatea de a fi om?

      Despre scara care duce la cer

      Setea de adevăr sau visul la protecționism?

      Dar unde este Dumnezeu?

      Cum să facem să nu confundăm pe marea furtunoasă colacul de salvare cu țărmul salvator?



      Ce vreau eu de la Biserică

      Locul în care se împart darurile. Despre ceea ce căutăm noi, venind la biserică, și ceea ce primim în realitate

      Contra „albilor” sau contra „roșilor”?

      Pe calea grăuntelui

      Cred într-una Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică

      Despre credința noastrăși despre acele lucruri imposibile la care suntem chemați prin Botez

      De ce sunt canonizați sfinții și cum devine viața omului viață de sfânt

      Despre ceea ce este esențial și neesențial. Cum să înțelegem regulile bunei credințe și săînvățăm să distingem tradiția de Tradiție

      Timpul nu trebuie să ne sperie!

      Despre mântuirea în afara Bisericii și dacăÎl poate întâlni pe Hristos un om care nu a auzit niciodată de El

      De ce este imposibil să fii creștin „din punct de vedere etnic”

      De ce „unde-i unul, nu-i putere” și pentru ce are creștinul nevoie de frați și surori

      Despre rugăciunea săvârșită acasăși în bisericăși de ce nu este bine să fie omul singur



      Bazele vieții duhovnicești

      A muri și a te naște prin Botez

      Gulliver, doborât la pământ

      De ce proverbul „Omul pentru om este lup” s-a învechit atât de mult?

      Gânduri despre viațăîn rugăciunea Tatăl nostru

      Despre darurile Tatălui, primite în mâinile noastre

      Să scăpăm de iluzia că noi suntem creștini adevărați

      Despre aducerea aminte de moarte

      Despre conștiință

      Despre frica de Dumnezeu

      Despre ascultare

      Despre smerita cugetare

      Despre osândire

      Despre mustrarea de sine

      Despre minciună

      Despre lupta cu patimile

      Pravila de rugăciune

      Rugăciunea către Sfântul Duh

      Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare

      Rugăciunile de seară

      Moștenirea vieții veșnice

    • Lucrarea de față vine să arate că monahii nu numai că au luptat și s-au jertfit pentru credința ortodoxă și adevăr, dar foarte adesea au fost principalii, dacă nu chiar singurii lor apărători. Aveau, desigur, cu adevărat, o mare dragoste și dăruire față de viața de liniște, își dedicau cea mai mare parte din timp rugăciunii, se distingeau prin smerenie, supunere, blândețe și ascultare, dar toate acestea nu înseamnă că erau făpturi lipsite de voință sau „oi necuvântătoare”! Ascultători ai cuvântului evanghelic, monahii n-ar fi putut urma niciodată unor păstori care „nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sar pe aiurea”, căci i-ar fi socotit „furi”, „tâlhari” și „străini” și „ar fi fugit” de unii ca aceștia (cf. Ioan 10, 1-6). 
      Sfântul Teodor Studitul învăța în acest sens: „Porunca Domnului grăiește să nu tăcem în vremuri de primejdie pentru credință. Căci, zice, să vorbești, și să nu taci, și: «De se va îndoi cineva, nu va binevoi sufletul Meu întru el» (Evrei 10, 38), și: «Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga» (Luca 19, 40). Fiindcă atunci când este vorba de credință, nu putem spune: Eu cine sunt? Preot? Defel. Căpetenie? Nici asta. Ostaș? De unde? Lucrător? Nici asta. Sărac, agonisindu-și hrana de pe-o zi pe alta. Nu mă privește pe mine treaba asta și nici nu cade în seama mea. Vai, pietrele vor striga, și tu vei rămâne mut și fără grijă? [...] Căci și acest sărac, dacă acum nu vorbește, în ziua judecății va fi fără de răspuns și vrednic de osândă fie și numai din pricina aceasta”.

watch series