Această lume îşi are începutul în minune, se păstrează prin minune şi se va încheia prin minune. Orice om cugetător când se eliberează din propria agonie şi frământare, şi începe să cugete despre toate câte există şi se găsesc în jurul lui, la această concluzie ar trebuie să ajungă.

Însă mărturia cea mai vrednică de crezare şi fără nicio umbră de îndoială ne-o oferă Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, întărită şi completată de Sfânta Tradiţie.

Acatistul si Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt

O, preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

Evanghelia dupa Iuda - scrierea apocrifa promovata de National Geografic - este o carte care a facut multa valva. Fara sa o citeasca, multi oameni s-au bucurat de faptul ca au aflat un motiv in plus sa stea departe de Biserica. O Biserica mincinoasa, o Biserica in care oamenii sunt tinuti departe de Adevar, nu isi are rostul. Numai ca, la un studiu atent, se poate observa ca teza principala a "Evangheliei dupa Iuda" - Ca Hristos i-ar fi marturisit marile adevaruri doar apostului Iuda, iar ceilalti ar fi ramas la un stadiu inferior de cunoastere - nu sta in picioare. Dupa ce L-a vandut pe Hristos, Iuda s-ar fi sinucis. Cand ar fi avut timp sa scrie o Evanghelie? Cum ar fi putut fi propovaidor al adevaratei credinte in Hristos un Sinucigas? Nadajduiesc ca cititorii cartii de fata vor intelege falsitatea "Evangheliei dupa Iuda".

Anecdote duhovniceşti cu părintele Ioil Ianakopoulos

Neavând atunci timp suficient din cauza altor obligaţii să scriu ceva demn de acest bărbat, achitându-mă astfel de ceea ce îi datorez acestui preacinstit prieten şi învăţător, am recurs la o soluţie de mijloc: în loc să încerc să descriu eu personalitatea importantă a acestui părinte, m-am gândit să prezint – aceasta nu cere nici timp mult, nici efort – anumite „anecdote” caracteristice din viaţa părintelui Ioil.

Le-am numit caracteristice, întrucât din ele răzbat, cu foarte mare putere, multe din cali­tă­ţi­le minunate ale acestui rar părinte: prezenţă de spirit, agerime, demnitate, hotărâre, curaj, sin­ce­ri­tate – mai ales cea spusă pe şleau -, caracter integru, conservatorism, cugetare pur ortodoxă etc. (Părintele Epifanie Theodoropoulos)

O nevoie pastorală, prezentă întotdeauna în rândul credincioşilor, o găsim în întrebarea: Cum pot, părinte, să înaintez duhovniceşte şi să mă eliberez de slăbiciunile mele? De ce nu reuşesc să mă menţin în aceeaşi stare duhovnicească? 

O astfel de nevoie trebuie să fie sprijinită, dând credinciosului posibilitatea de a descoperi şi a-şi clarifica ce înseamnă cu adevărat din punct de vedere practic viaţă duhovnicească, ce răspunderi decurg din aceasta, la ce trebuie să fie atent sau ce ar fi de folos să evite. Va cunoaşte astfel adevărul, fără ascunzişuri sau jumătăţi de măsură, ajungând să-şi conştientizeze propria sărăcie duhovnicească şi să ia deciziile potrivite. 

Urmând sfaturile din această carte, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom ajunge la capătul ţelului nostru: Ca Dumnezeu să devină prin rugăciune, dragostea şi dorirea noastră, El călăuzind în acest fel fiecare gând şi lucrare a noastră. 

Traducere: Preot Victor Manolache 

În decursul slujirii sale în parohie şi în întâlnirile cu enoriaşii, Avva Eustratie primea întrebări referitoare la diferite probleme duhovniceşti, aghiografice, dogmatice şi de altă natură, cărora le dădea răspunsul corespunzător. Aceste întrebări şi răspunsuri le-a consemnat şi în vremea când s-a retras la mânăstire le-a prelucrat, le-a completat şi le-a redat în trei volume. Este vorba despre prima dintre lucrările pe care le-am consemnat mai sus. Dintre acestea am selectat, am tradus şi am prelucrat 200 de întrebări şi răspunsuri, care au stârnit interesul cititorilor prin varietatea subiectelor, dar şi prin simplitatea, claritatea şi credibilitatea cu care au fost exprimate, şi în principal prin duhul lor evanghelic şi patristic. Vi le punem înainte „spre folosul obştesc al ortodocşilor”, cu certitudinea că vor odihni şi vor adăpa fiecare suflet însetat de Adevărul veşnic. 

(lipsa text)

Doreste si tu, pentru o clipa, cele spuse de Sfantul Maxim, si vei vedea cum ti se va schimba si ti se va lumina fiinta!  Doreste pentru o clipa, si vei intelege de indata cat de usor este!  E cu putinta ca Dumnezeu sa ne pretinda lucruri grele?  E cu putinta sa ne incarce cu poveri? (...) Ca sa ne poata spune: Iubirea este plinatatea, iubirea este desavarsirea, iubirea ne uneste cu Dumnezeu, inseamna ca iubirea este cel mai usor lucru.

Arhimandrit Emilianos Simonopetritul

In martie 2008 s-au implinit 40 de ani de la primul meu pelerinaj la Manastirea Adormirii Maicii Domnului Pecerska din Pskov.

In timpul unei plimbari de seara prin curtea manastirii, m-au coplesit amintirile frumoase ale acelor zile de neuitat.  Si m-am gandit ca ar fi frumos sa scriu o carte despre duhovnicii cei intelepti, care sunt chipurile desavarsirii duhovnicesti (Matei 5, 48) si despre obstea cea simpla si minunata a manastirii noastre cu care Domnul m-a invrednicit sa ma intalnesc in viata si sa traiesc alaturi vreme de patruzeci de ani.

Am inceput sa-mi notez amintirile.  Astfel si-a aflat inceputul aceasta carte modesta.

Nadajduiesc ca cititorul binevoitor va dobandi mangaiere duhovniceasca si bucurie la citirea acestei lucrari.  Imi cer iertare pentru vorbirea simpla si posibilele neclaritati si, de asemenea, le cer cititorilor sa inalte sfinte rugaciuni pentru parintii si fratii raposati de la Pecerska din Pskov si pentru oamenii buni care au vietuit si vietuiesc in apropierea manastirii.

Aceasta carte este o colectie de marturisiri in care tinerii de azi cunosc emotiile primelor intalniri, se plimba singuratici tinandu-se de mana, isi soptesc cuvinte pretioase.  Iubirea ii porta de-a valma pe cititori, acolo unde nu mai pot ajunge mizeria si uratul, ci doar chipul diafan al vietii, lumina gingasa si gandul curat.  Volumul este un popas al inimii visatoare care traverseaza astazi un moment critic din cauza realitatii amputate, a realitatii secatuite de firescul iubirii.  De aceea, lectura acestei carti devine invitatie la o plimbare de neuitat, ce incepe in pragul serii, printre constelatii abia rasarite, si continua pana in zorii cei plini de dor, in prezenta iubirilor nepieritoare.

Sergiu Ciocarlan

Caci ce va folosi omului daca castiga lumea intreaga, dar isi va pierde sufletul sau?  Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?