Iubire si daruire. Pilda samarineanului milostiv

Format: 21x21 cm
ISBN: 978-973-99112-5-2
Status: in stoc

Iubire si daruire. Pilda samarineanului milostiv

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Via
Numar de pagini: 32

În iubirea de Dumnezeu şi de aproapele sunt cuprinse toate poruncile, toate legile, fiindcă un om care iubeşte nu poate să facă rău altui om. Este mare bucurie să putem aduce zâmbetul pe o faţă întristată, să putem aduce speranţa unde este deznădejde, să putem aduce lumină unde e întuneric. Prin “Pilda samarineanului milostiv”, Domnul Iisus Hristos ne arată că iubirea şi dăruirea nu ţin de locul sau ţara în care trăim, nu ţin de religie sau culoarea pielii, nu ţin de bogăţie sau de sărăcie, ci ţin doar de calitatea de a fi OM. Numai un om care iubeşte omul poate spune că Ȋl iubeşte pe Dumnezeu, Care ne iubeşte pe toţi, indiferent cine suntem şi unde locuim şi Care ne îndeamnă: “Fiţi lumină a lumii prin gânduri, cuvinte şi fapte bune!”

Pret: 16.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Culegerea de articole publicate in anii 1920-1930 de Ion I. Mota, fondator, alaturi de Corneliu Zelea Codreanu, al Legiunii Arhanghelului Mihail, cuprinde cele mai reprezentative scrieri ale liderului legionar cazut in razboiul civil din Spania, ca voluntar in armata anticomunista a generalului Franco (1937).

      Povestea acestui volum se identifica parca cu aceea a tuturor cetatenilor romani care au fost persecutati, incarcerati sau ucisi in cei 45 de ani de totalitarism comunist. Un exemplar din precedenta editie, cea din 1940, a apartinut lui Virgil Procopovici, nepotul marelui sociolog de talie internationala, profesorul universitar Traian Braileanu, la randul lui exterminat in 1947 in penitenciarul Aiud. In 23 ianuarie 1941, Virgil Procopovici a ingopat volumul, impreuna cu un numar impresionant de carti, documente, carti postale si insigne. La doua zile dupa aceasta, in urma inlaturarii Miscarii Legionare de la guvernare, Virgil Procopovici a fost arestat si condamnat de regimul de dictatura al lui Ion Antonescu. Eliberat in 1944, Procopovici nu s-a putut bucura prea mult timp de libertate, fiind arestat in 1948, impreuna cu alte zeci de mii de camarazi. Desi supus la anchete si torturi inimaginabile, el nu a divulgat niciodata locatia depozitului de carti si documente.

      Dupa 58 de ani, in 1999, grav bolnav si simtindu-si sfarsitul aproape, Virgil Procopovici a chemat un grup de camarazi, si ei fosti detinuti politici, destainuind-le locul depozitului ingropat in 1941. Dupa multe peripetii, intregul depozit a fost recuperat, si odata cu el si volumul.

      Trebuie stiut ca, inainte de 1989, simpla detinere sau consultare a acestei carti intra in categoria delictelor penale grave. Foarte multi cetateni au suportat consecintele detinerii unor astfel de carti, luand drumul Canalului, al penitenciarelor politice, unii din ei nemaiintorcandu-se nicicand la familiile lor. Odata capturate cartile erau distruse chiar de autoritatile de resort, putine exemplare din fiecare opera intrand in fondurile secrete, la care nu aveau acces decat specialistii obedienti regimului totalitar.

      In ce priveste “Craniile de lemn”, ultima editie aparuta in tara a fost cea din 1940. Ulterior au mai aparut in exil, la initiativa lui Horia Sima, cateva editii, in limba romana si in limbi de circulatie universala. In fine, prin aparitia volumului de fata, editorul doreste restituirea catre publicul si specialistii din Romania a unei lucrari care va ajuta la crearea unei imagini complete, nepartinitoare, asupra complexului context politic, social si de curente ideologice care a caracterizat Romania interbelica.

Cranii de lemn - Lipsa autor
Via
15.00 LEI
  Cumpara

Carti scrise de acelasi autor

    • Cartea este o surpriză plăcută pentru iubitorii de literatură religioasă, întrucât conţine o selecţie din opera unui autor creştin fascinat de libertate, de frumos, de Absolut, cunoscut în societatea literară românească încă din perioada interbelică şi elogiat de criticii vremii. 

        Vasile Militaru s-a născut la 19/21 septembrie 1886 în localitatea Dobreni-Câmpurelu, jud. Ilfov, şi a început să scrie de la vârsta de 15 ani, debutând publicistic în 1904 la revista „Literatură şi artă română”. Primul volum de poezii – „Strop de rouă” – l-a publicat în 1919, fiind urmat de alte volume care au reunit, în special, „cugetările în versuri” publicate în ziarul Universul între anii 1927-1930. Poezia lui Vasile Militaru satirizează demagogia, servilismul, ipocrizia etc.; însă de o importanţă capitală este opera sa religioasă. Un prim volum de poezii remarcat este Psaltirea în versuri (1933), premiat de Academia Română, dar opera sa de căpătâi rămâne Divina Zidire, la care a lucrat peste 25 de ani (1926-1955). 
        Comunismul nu l-a „uitat” nici pe el în tăvălugul său nimicitor de talente... Întrucât a refuzat să se conformeze principiilor ideologice ale timpului, Vasile Militaru a fost arestat şi a primit o pedeapsă totală de nu mai puţin de 32 de ani de închisoare şi 10 ani de degradare civică pentru „crimă contra uneltirii sociale”. De asemenea, Securitatea i-a confiscat averea şi i-a incendiat manuscrisele. Vasile Militaru, poet creştin şi mărturisitor al credinţei, a murit la 8 iulie 1959, în detenţie la penitenciarul de la Ocnele Mari. 
        Prezentul volum, care poate fi privit ca un omagiu adus acestui poet, căzut într-o nedreaptă uitare, a apărut prin grija domnului profesor universitar emerit N. Barbu, cu sprijinul pr. dr. Anton Despinescu şi a pr. dr. Ştefan Lupu. Acesta este un prim volum care reuneşte trei cicluri de poezii – Psalmii Vieţii fără Moarte, Şoaptele Îngerilor şi Poemele nemuririi –, păstrate până în prezent în manuscris de N. Barbu. În Cuvântul explicativ, N. Barbu prezintă odiseea acestor manuscrise pe care autorul le-a lăsat amicului său din Bucureşti Alexandru Caţichi, totodată rudă a lui N. Barbu. Manuscrisele au fost păstrate în aşteptarea unor vremuri mai bune, care aveau în cele din urmă să răsară şi peste pământul românesc. 
        Putem observa că mai multe poezii au fost scrise chiar în anii ’50, când iarna comunistă era deja instalată. Autorul parcă sfidează cutezător timpurile, fiind încrezător în adevăratul Stăpân al istoriei. Poezia lui Vasile Militaru este o strigare vibrantă după dumnezeire, un plânset pios, nemângâiat după Tatăl ceresc. Deşi era conştient de riscurile evidente la care se expunea, numai moartea a putut frânge glasul inimii sale; acel glas care dorea să cânte frumuseţea celui care se ştie iubit de Dumnezeu. 
        Această nouă apariţie editorială a Editurii Sapientia este o invitaţie caldă de a intra în intimitatea spirituală a acestui poet, aruncat într-un con explicabil de umbră, dar care a realizat o adevărată operă de răspândire a mesajului evanghelic şi care şi-a câştigat un loc de frunte în galeria poeţilor creştini români.

      A. Dumitrescu

watch series