Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii ­neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.

Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.

Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

A plăcut Făcătorului şi Judecătorului nevoinţelor noastre să rânduiască de la început ca vremea vieţii noastre pământeşti să fie vreme pregătitoare pentru veşnicie, vreme de deprindere, vreme de luptă şi nevoinţe, vreme de război duhovnicesc, nu vreme de nelucrare, de deşertăciune şi stat ­degeaba, iar ca starea noastră nemuritoare din viitor să fie stare de răsplătire, de slavă şi de veşnică fericire sau stare de veşnică necinstire şi de chinuri cumplite pentru nelucrare, lenevie, nepăsare şi pentru păcate nenumărate. 
Dau mulţumită Domnului pentru îm­bel­şugarea cea zilnică a luminii duhovniceşti şi trupeşti – a Luminii Duhului Celui Sfânt şi a luminii soarelui; pentru îmbelşugarea aerului material curat şi a aerului imaterial al sufletului, care este Duhul Sfânt – Dumnezeu! 
Sfântul Ioan de Kronstadt 

AKEDIA, „duhul trândăvirii” din binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „starea de paralizie a tuturor puterilor sufleteÈ™ti” de­spre care vorbeÈ™te Sfântul Teofan Zăvorâtul È™i care în bună măsură coincide cu conceptul psihologic de deprimare, este una din maladiile duhovniceÈ™ti cele mai severe ale lumii contemporane. 
De la SfinÈ›ii Nicodim Aghioritul, Tihon din Zadonsk, Ignatie Briancianinov, Macarie de la Optina, Teofan Zăvorâtul, Luca al Crimeei până la câteva dintre numele cunoscute ale duhovniciei contemporane din Rusia, cartea de faÈ›ă vă prezintă o perspectivă ortodoxă completă asupra acestei probleme de mare însemnătate È™i asupra medicamentelor duhovniceÈ™ti pe care le propune împotriva ei TradiÈ›ia Bisericii. 

Despre viata Sfantului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist inzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta in temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu in anii terorii bolsevice.  Dupa anii petrecuti in inchisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord in timpul razboiului cu Germania nazista, episcopul-chirurg salveaza vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicina face ocolul lumii.

La adanci batraneti, lipsit de vederea trupeasca avea sa raspunda mirarii starnite de liturghisirea lui fara gres prin urmatoarele cuvinte: „Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindcă Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfant al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotriva ofera lumii contemporane o extraordinara lectie de sfintire prin slujire si jertfa a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a inzestrat neamul omenesc.

Nu exista subiect de discutie mai primejdios decat Apocalipsa. Interpretarea cu totul literala si superflua a intamplarilor prezentate in Apocalipsa este, evident, pricina de tulburare sufleteasca; la fel de tulburator este si modul facil in care multi dintre contemporani se refera la caracterul "apocaliptic" al timpurilor noastre, fapt care starneste teama si angoasa. Declaratiile ambigue ale unora ca acestia sunt departe de a fi convingatoare. Insa daca un crestin se incumeta sa vorbeasca despre Apocalipsa, este de la sine inteles ca in aceasta, ca si in orice alta imprejurare - cuvintele sale trebuie sa fie masurate, pe cat este cu putinta de clare si in deplin acord cu invatatura universala a Bisericii. 

Am cerut un cuvânt Maicii Siluana Vlad, StareÈ›a Mănăstirii Sfântului Siluan Athonitul din IaÈ™i, rugând-o să ne îndrume în rugăciunile pe care le facem către Sfântul Nichifor cel Lepros.

Întrebare: Maică Siluana, ce anume ar fi cel mai potrivit să-i cerem Sfântului Nichifor cel Lepros, care se dovedeÈ™te a fi un ocrotitor È™i tămăduitor în vremea acestei epidemii cu coronavirus?

Răspuns: Să-l rugăm să ceară pentru noi tămăduire pentru nesimÈ›irea sufletului, pentru uitarea care ne stăpâneÈ™te mintea, pentru lipsa bucuriei. Să-l rugăm să ne facă părtaÈ™i la bucuria suferinÈ›ei pe care a trăit-o atât de dumnezeieÈ™te. Dar înainte de toate să ceară pentru noi pocăinÈ›ă, ca să ne vindece Domnul de nesimÈ›ire, de nesimÈ›irea sufletească, de amorÈ›irea È™i întunecarea minÈ›ii. MulÈ›umim, Sfinte Nichifor, mulÈ›umim că eÈ™ti cu noi, mulÈ›umim că nu ne părăseÈ™ti, deÈ™i merităm. Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Sfântului Nichifor cel Lepros, miluieÈ™te-ne pe noi. Amin.

(lipsa text)

Aceasta editie – cea mai cuprinzatoare carte a minunilor Sfantului Ioan de Rila aparuta pana acum – ne asterne in fata ochilor situatii concrete in care sfantul intervine in mod direct in viata credinciosilor: feluritele vindecari, ajutorul primit in momente dificile din viata noastra, implinirea rugaciunilor prin mijlocirea lui, minunile – dar nu in ultimul rand recunostinta credinciosilor – au fost consemnate la manastirea din Muntii Rila, pe parcursul a zeci de ani.  Pentru a nu exista vreun dubiu in privinta petrecerii vreunei minuni, cazurile au fost cercetate si confirmate de arhierei ori medici.

Nadajduim ca zecile de intamplari minunate cuprinse in aceasta carte sa contribuie la sporirea evlaviei credinciosilor de la noi fata de Sfantul Ioan de Rila, constituindu-se totodata intr-un puternic imbold de a cere cat mai adesea ajutorul sfintilor, care nu inceteaza sa ne vegheze si sa raspunda, in marea lor dragoste, rugaciunilor noastre.

Cartea aceasta de Dialoguri cu Părintele Valerian, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României de astăzi, este de o frumuseÈ›e rară prin arta cuvântului È™i adâncimea spiritului. Lumea de azi ne sufocă spiritul dacă nu È™tim să ni‑l salvăm căutând mântuirea în sfatul PărinÈ›ilor. Chemăm binecuvântarea Domnului peste toÈ›i cititorii acestor Dialoguri duhovniceÈ™ti!
Mitropolitul Serafim

Asta e pecetea cărÈ›ii acesteia. O privire desprinsă dintr‑un Rai interior spre noi, agitaÈ›ii pelerini ai luntrei învolburate în furtuni. Nu e vorba de o carte de teologie la modul în care teologia zace pe taraba de valori a lumii de astăzi. E un soi de teologhisire È™ugubeaÈ›ă, pe alocuri, care deschide respiraÈ›ia spre oxigenul cuminte al Bisericii. Este cuminÈ›enia articulării nevoii de prieten, de model, de punte de cultură spre marea Cultură. Aceea a cunoaÈ™terii ori măcar re‑cunoaÈ™terii lui Dumnezeu. Avva Valerian pus în „ieÈ™ire la cuvânt” de prietenii săi. Oameni stând de vorbă. Raiul deschizându‑se. Oameni. Vorbă. Cuvânt Întrupat.
Părintele Constantin Valer Necula

În tot ceea ce spune, Avva Valerian caută cu discernământ È™i purtare de grijă părintească folosul duhovnicesc, spre rodirea învăÈ›ăturilor lui Hristos ÎnsuÈ™i, Căruia È™i‑a închinat viaÈ›a, chemându‑ne È™i pe noi spre izvoare. Căci numai în acest mod putem spera la o înnoire reală a vieÈ›ii, descoperind chipul după care am fost creaÈ›i È™i zestrea de sfinÈ›enie ce‑și aÈ™teaptă în veÈ™nicie rodirea.
Florin Caragiu

(lipsa text)