A trecut ceva vreme de cand primii cititori ai acestui indragit roman descopereau plini de incantare lumea lui Anne Shirley din Green Gables, iar eroina ramane, pana astazi, unul dintre cele mai iubite personaje din literatura pentru copii – si pe buna dreptate! Nu ai cum sa nu ramai fermecat de fetita vorbareata, cu o imaginatie atat de vie si cu o inima plina de loialitate si entuziasm. Cititorilor le este usor sa se identifice cu Anne si sa empatizeze cu firea ei plina de dramatism, fie ca eroina se afla in culmea bucuriei sau in abisul disperarii, iar capacitatea ei de a vedea frumusetea pretutindeni este o sursa continua de inspiratie.

Maiestria autoarei in a crea personaje memorabile si dialoguri realiste fac din „Anne” o lectura usor de parcurs, iar cei care sunt pregatiti sa o insoteasca pe Anne in calatoria ei plina de aventuri, vor descoperi in ea un partener pe cinste.

A trecut ceva vreme de cand primii cititori ai acestui indragit roman descopereau plini de incantare lumea lui Anne Shirley din Green Gables, iar eroina ramane, pana astazi, unul dintre cele mai iubite personaje din literatura pentru copii – si pe buna dreptate! Nu ai cum sa nu ramai fermecat de fetita vorbareata, cu o imaginatie atat de vie si cu o inima plina de loialitate si entuziasm. Cititorilor le este usor sa se identifice cu Anne si sa empatizeze cu firea ei plina de dramatism, fie ca eroina se afla in culmea bucuriei sau in abisul disperarii, iar capacitatea ei de a vedea frumusetea pretutindeni este o sursa continua de inspiratie.

Maiestria autoarei in a crea personaje memorabile si dialoguri realiste fac din Anne o lectura usor de parcurs, iar cei care sunt pregatiti sa o insoteasca pe Anne in calatoria ei plina de aventuri, vor descoperi in ea un partener pe cinste.

Vom pă?i din nou, alături de Anne, pe un nou tărâm al bucuriei ?i al imagina?iei, un tărâm plin de peripe?ii ?i de întâmplări nea?teptate. Cu toate că are acum ?aisprezece ani ?i este învă?ătoare în Avonlea, tânăra Anne nu ?i-a pierdut nimic din firea ei visătoare ?i copilăroasă. Fără a-?i nesocoti îndatoririle pe care ?i le împline?te cu multă dăruire, ?inând seamă de idealuri de neclintit, Anne rămâne aceea?i copilă sensibilă, cu suflet curat ?i ginga?, fascinată de cutreierarea potecilor nebătătorite ale tărâmului închipuirilor.

Anne este cel mai îndrăgit personaj din operele de ficţiune destinate copiilor, de la nemuritoarea Alice încoace. (Mark Twain)

Anne este la cei 17 ani ai săi un boboc ce se deschide delicat spre lume, înfrumuse?ând-o cu parfumul trăirilor sale pe cât de adânci, pe atât de curate ?i de autentice.
Tânăra învă?ătoare modelează sufletele celor mici, hrănindu-i din preaplinul unei inimi ce nu cunoa?te alt ritm decât cel al implicării ?i al dăruirii totale. Debordând de fantezie ?i entuziasm, Anne î?i croie?te pas cu pas drumul către propria sa menire, influen?ând hotărâtor vie?ile tuturor celor ce au bucuria să o cunoască. Chiar ?i pe cele ale cititorilor săi.
Căci reperele pe care această copilă visătoare a reu?it la anii ei să ?i le stabilească deja, sunt astăzi mai actuale ?i mai necesare ca niciodată: „să trăiască gra?ios, frumos, în adevăr, delicate?e ?i generozitate, ?inându-se departe de neadevăr, răutate ?i vulgaritate.’’

Mary Lennox este o copilă născută într-o bogată familie britanică ce trăia în India. Acaparați de iureșul petrecerilor luxoase și al multelor îndatoriri sociale, părinții o ignoră lăsând pe mâna servitorilor bine plătiți toate neplacerile legate de creșterea şi educaţia micuței nedorite. Fără iubirea și căldura familiei, Mary ajunge un copil bolnăvicios, arogant și răutăcios.

Rămasă singura supraviețuitoare a familiei ei, după o epidemie de holeră, fetița este trimisă în Anglia, la reședința izolată a unui bogat unchi. Copleşită mai întâi de sentimentul de respingere totală față de toți și toate, Mary ajunge să aprecieze mai întâi compania Marthei, tânăra și inimoasa servitoare, apoi pe cea a lui Dickon, fratele mai mic al Marthei. Provenind, la rândul lor, dintr-o familie pe cât de numeroasă, pe atât de strâmtorată material, Martha și Dickon s-au bucurat de iubirea unei mame ce a știut cu înțelepciune să răsădească în fiecare dintre copiii ei semințele virtuții. Aceasta o va ocroti într-un chip minunat și pe Mary, a cărei viață la conacul misterios se schimbă încetul cu încetul.

Dorința de a reînvia grădina, strălucitoare odinioară, dar care zăcea acum într-o amorțită părăginire, îi dă aripi lui Mary, dar și puterea de a-și smulge verișorul din temnița unei boli închipuite și de a-l face și pe el să-și dorească să se bucure de viaţă. Mary și Colin învață să lucreze pământul și să ajute florile să iasă la lumină, încântându-le ochii și bucurându-le sufletele. Amândoi se simt inundați de o putere nebănuită și necunoscută lor până atunci, Puterea cea mai presus de fire, Puterea Celui Preaînalt care transformă uscăciunea și pustiul lăuntric în bogată și rodnică grădină.

Grădina secretă a fost citită pe nerăsuflate, trăită cu intensitate și iubită din adâncul inimii de generații întregi de cititori, care și-au regăsit în paginile ei lujerii firavi ai propriilor aspirații către lumină. Citiți-o împreună cu copiii și veți dori cu siguranță voi înșivă să lucrați în grădina secretă a inimilor voastre!

Autori clasici pentru tinerii cititori

Seria Anne de la Green Gables

Feti?a orfană de altădată care acum are 18 ani devine un deschizător de drumuri — prima fată din Avonlea care pleacă la facultate. În acest volum urmează să pă?im delicat dincolo de pragul adolescen?ei, să retrăim alături de ea emo?ia începutului ?i provocarea de a face fa?ă unei lumi cu totul necunoscute. Regăsim prieteni vechi ?i facem cuno?tin?ă cu al?ii noi. Vom fi alături de Anne în momente de bucurie, dar vom gusta ?i din amărăciunea ?i suferin?a inerente întâlnirii cu marile taine ale vie?ii. Ambi?ioasă, puternică ?i curajoasă, va trece peste toate încercările cu suflet curat, având încredin?area că via?a din Rai trebuie începută aici, pe pământ ?i trăită ca atare. Sensibilitatea Annei rămâne neschimbată, iar ecoul întrebării sale a fi om mare e la fel de frumos cum ne închipuiam noi când eram copii? plute?te discret dincolo de paginile căr?ii.

Aceasta carte cuprinde trei articole importante scrise in ruseste de profesorul Nikolai Uspensky:

I. Vecernia Ortodoxa
II. Liturghia Darurilor Inaintesfintite
III. Coliziunea a doua teologii in revizuirea cartilor liturgice rusesti din secolul al XVII-lea

Articolele au fost publicate separat, de-a lungul a saptesprezece ani, in revista academica a Patriarhiei Moscovei.

Părintele Sofronie (1896-1993) s-a născut la Moscova. A studiat la Institutul de Stat de Arte Plastice din apropierea casei unde trăia și s-a dedicat cu râvnă picturii. În 1921 a plecat din Rusia și a vizitat Italia, Germania, iar în 1922 s-a stabilit în Franța, unde și-a expus lucrările în importante expoziții de pictură. În 1925 s-a înscris la Institutul Teologic Sfântul Serghie din Paris, dar curând a renunțat și s-a retras la Sfântul Munte. S-a închinoviat în Mănăstirea Sfântul Pantelimon, unde l-a cunoscut pe duhovnicul său, recunoscut ulterior ca Sfântul Siluan. Această cunoștință a fost, după cum el însuși mărturisește, cel mai important eveniment al vieții sale, pecetluindu-i întregul parcurs ulterior. După adormirea Sfântului Siluan, Părintele Sofronie s-a retras în pustia Sfântului Munte, unde a stat o vreme slujind ca duhovnic. Din motive medicale a fost nevoit să se mute la Karyes și să se stabilească la Schitul Sfântul Andrei, ca frate aparținând de Mănăstirea Vatopedi. În 1947 a plecat la Paris pentru a publica textele pe care i le-a înmânat Părintele său înainte de moartea lui. În 1959 a întemeiat Sfânta Mănăstire Stavropighie Patriarhală a Sfântului Ioan Botezătorul de la Essex, Anglia, unde a rămas până la adormirea sa, în 11 iulie 1993.

Părintele Sofronie a lăsat în urmă o bogată operă scrisă. Principalele sale lucrări sunt: „Cuviosul Siluan Athonitul”, „Vom vedea pe Dumnezeu precum este”, „Despre rugăciune”, „Nașterea întru Împărăția cea neclătită”, „Nevoința cunoașterii lui Dumnezeu”. Cărțile sale au fost scrise mai întâi în rusă, dar curând au fost traduse în multe alte limbi (greacă, engleză, franceză, germană, arabă, italiană, sârbă, suedeză, română etc.). Cartea sa despre Cuviosul Siluan a circulat în Rusia în mai mult de un milion de exemplare, iar în Grecia a fost scoasă deja a zecea ediție. Părintele Sofronie constituie un punct de referință pentru teologia și viața ortodoxă. A fost numit „teologul principiului ipostatic” şi „teologul luminii necreate”. În confuzia diferitelor personalisme ale epocii noastre, Părintele Sofronie a evidenţiat cu uimitoare deplinătate şi claritate „principiul ipostatic” care constituie chintesenţa teologiei şi antropologiei creştine. A elaborat o bogată învăţătură despre lumina dumnezeiască necreată, pe care s-a învrednicit el însuşi în repetate rânduri s-o contemple. Persoana sa a devenit un punct de atracţie nu doar pentru ortodocşi, ci şi pentru mulţi eterodocşi. A făcut cunoscute adevărul şi ecumenicitatea Ortodoxiei, creând în paralel şi o oază duhovnicească prin comunitatea pe care a fondat-o în mijlocul deşertului spiritual al Apusului postmodern.

O, Preacuvioasa maica Maria Egipteanca, ceea ce stralucesti in lumina Dumnezeirii, roaga‑te Multmilostivului Dumnezeu sa ne dea iertare de pacate si mantuire sufletelor noastre, ca in cereasca Imparatie impreuna cu sfintii si cu ingerii de‑a pururi sa‑I dam slava, cantand: Aliluia!

Cuvioasa maica, cele de lauda aducem tie pentru nevointele tale mai presus de fire, ca l‑ai biruit pe Veliar cu puterea Sfintei Cruci si cununa slavei ai dobandit de la Dumnezeu.

Roaga-te Stapanului Hristos sa ne ierte de pacate si pe noi, cei ce te laudam si cantam tie: Bucura‑te, sfanta cuvioasa maica Maria, si da-ne ajutorul tau cel duhovnicesc spre a fi mai credinciosi, mai smeriti si mai rabdatori!

Optimismul si pesimismul sunt doua moduri diferite de a aprecia viata.  Conform aprecierii optimiste, viata este un mare dar, in timp ce dupa gandirea pesimista, viata este un mare rau.  Optimism inseamna fericire, iar pesimism inseamna nenorocire.  Pentru om, cea mai mare fericire nu este sanatatea, bogatia, prietenii sau slava.  Cea mai mare fericire pentru om este sa fie optimist.  Pe de alta parte, cea mai mare nenorocire pentru om nu este boala, saracia, singuratatea, parasirea, nedreptatea sau oricare alta greutate sau pierdere.  Cea mai mare nenorocire pentru om este sa fie pesimist.  Pentru ca, in timp ce optimismul constituie imn de viata, pesimismul constituie imn de moarte.  Refrenul primului imn este: „Merita sa traiesti!”, in timp ce refrenul celui de-al doilea este: „Nu merita sa traiesti!”.  A trai inseamna sa gandesti, sa simti, sa muncesti.  Optimistul repeta: „Merita sa gandesti, merita sa simti, merita sa muncesti”.

Intr-o vreme a demisiilor tot mai frecvente din angajamente de bun simt, moralitate si buna cuviinta si a navetismului conjunctural intre fermitate si indolenta marturisitoare, Parintele Constantin Necula tine cu tot dinadinsul sa ne convinga, din nou, ca in crestinism nu există vacanţa, somaj tehnic ori teama de nelucrare.  Si ca astfel de vacantari ale spatiului nostru de lucru ne oculteaza marturisirea doar in masura in care nu stim sau nu reusim sa intelegem un lucru fundamental: ca in Biserica suntem pe liber doar din autosuficienta, din proprie ignoranta.

Aceasta carte se vrea ea insasi un pretext pentru iesirea din nelucrare, din trandavie.  Structurata ca o scrisoare de dragoste catre toti „tinerii de varste diferite ai Bisericii”, ea vine sa ne arate ca, pentru a veni la Hristos, nu exista alta conditie decat aceea de a vrea, pur si simplu, sa iesi din criza fiului risipitor, sa te intorci cu fata catre Inviere.

Mereu intre tineri, mereu atent la problemele lor, Pr. Constantin Necula e unul dintre specialistii in materie de neconventionalism, nonconformism.  Si unul din preotii Bisericii noastre care isi refuza mereu instrainarile, departarile, intr-o frumoasa incapatanare de a ramane tanar, nelinistit de dragul lui Hristos si al slujirii sale.

De aceea, aceasta carte e una care vorbeste la persoana a doua singular, fiecaruia dintre noi în parte.

Cartea de faţă aduce familiilor creştine unul dintre cele mai preţioase ajutoare la împlinirea lucrării È™i datoriei – mult mai anevoioase acum decât odinioară – de a‑i creşte şi educa pe copii în aşa fel încât nu numai să devină persoane libere şi responsabile, ci şi să pornească de mici alături de Hristos pe drumul care duce spre viaţa şi bucuria veşnice.

Acest ajutor de neîntrecut este înţelepciunea nesecată a Sfântului Ioan Gură de Aur, care – cu rostirea sa uşor de înţeles, plină de convingere È™i întotdeauna apropiată de inimile tuturor creştinilor – ne arată cugetul drept şi purtarea înţeleaptă faÈ›ă de copii, spre a‑i face părtaşi atât în această lume, cât şi în cea viitoare bucuriei pe care numai Dumnezeu o poate da.