Sfintii grabnic ajutatori: Nicolae, Mina si Haralambie

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-136-804-7
Status: in stoc

Sfintii grabnic ajutatori: Nicolae, Mina si Haralambie

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Sophia
Numar de pagini: 238

Nici rugăciunea fără cunoștință, nici cunoștința fără rugăciune nu este bună - iar un creștin împlinit le va avea pe amândouă. Cartea de față nu doar că ne propune acatistele și paraclisele unor sfință - de altfel foarte cunoscuți și cinstiți de poporul român - , ci le și completează cu viețile acestora, ample și îmbogățite cu învățături din Scriptură și din Părinți.

Astfel, cunoscând viața și nevoințele, virtutea și jertfa acestor mari sfinți: Nicolae, Mina și Haralambie, străluciți purtători și mărturisitori ai harului lui Dumnezeu, mai vârtos suntem hrăniți sufletește și îndemnați să le cerem, prin rugăciune, mijlocirea înaintea tronului Ziditorului și Stăpânului tuturor. 

Pret: 18.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor


    • De ce, oare, această inițiativă care comportă multă muncă, dificultăți, timp și investiție materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăință” cum rostește o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre ființă”.
      „Chipuri de pocăință” găsim în viața sfinților din primele veacuri creștine, în viața sfinților cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
      „Chipuri de pocăință” găsim, de asemenea, în viața bineplăcuților lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. Cuvioșii Stareți de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăință”, printre „geniile sfințeniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
      Intenția publicării unei colecții dedicate vieții mănăstirești de la Optina are și un alt scop și anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viață monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenței exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea Neamț. În viața celor 14 stareți ai Optinei, canonizați de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
      După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia și prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Țările Române, din Rusia și din alte părți ale Bisericii Ortodoxe a fost influențat de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii Neamț de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
      Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai ușoare. Influența vieții duhovnicești rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
      Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din Sfinții Părinți, redobândirea libertății în spațiul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenței Sfântului Paisie asupra vieții creștine ortodoxe.
      Publicarea colecțiilor dedicate stareților mănăstirii Optina se dorește a fi, așadar, și un omagiu adus Sfântului Paisie de la Neamț.
      Prin intermediul acestei colecții creștinul de azi intră în legătură cu un izvor de viață care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. Viața și învățăturile stareților de la Optina arată, dincolo de locul și timpul în care ei au trăit, că existența omului fără Hristos și fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareții de la Optina, în veacul al XIX-lea și începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulțimi de călugări, țărani și moșieri, prinți și intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei și simțeau că la umbra sfinților de la Optina găseau izvorul umplerii vieții lor cu duh și adevăr.
      Astăzi, omenirea trăiește și mai dramatic decât în veacurile XIX și XX, tragedia singurătăți, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-și regăsi echilibru vieții interioare și, prin aceasta, să redescopere sensul existenței sale?
      Răspunsul nu este și nu poate fi altul decât: HRISTOS. „Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existența omului.
      Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minții și a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmași. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos și călăuză avem pe cei ce au parcurs același drum: pustnicii din Egipt sau cei din Carpați, cuvioșii din Athos sau cei de la Optina.
      Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia și a ostenitorilor din cadrul Editurii și Tipografiei Mitropoliei Moldovei și Bucovinei care fac posibilă publicarea colecției „Cuvioși stareți de la Optina”.
      Dumnezeu să te binecuvinteze și pe tine, cititorule al acestei cărți, conducându-te prin pocăință, rugăciune și iubire, la viața în Hristos, singura care-ți va oferi bucurii adevărate, libertate reală și lumină în viață. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei)

    •  Sfantul Gherasim din Kefalonia (1506-1579) are doua zile de praznuire in timpul anului bisericesc: 16 august si 20 octombrie. Acesta face parte din familia de nobili bizantini, Notara. Bunicul sau, Luca Notara, a fost ultimul prim ministru al Imperiului Bizantin.Sfantul Gherasim s-a nascut in anul 1508 in satul Trikkala din Peloponez. De tanar a fost calugarit in insula Zakintos, ulterior primind Schima Mare in Muntele Athos. A mers la Ierusalim unde a stat timp de 12 ani. In acest timp a fost hirotonit diacon si preot de catre Patriarhul Gherman. Va petrece apoi o vreme in Creta si Zakyntos, iar in 1555 a soseste in Kefalonia ( insula in sud vestul Greciei, in Marea Ionica, nu departe de tarm).Primii cinci ani i-a petrecut intr-o pestera din regiunea Lassi. In anul 1560, Cuviosul Gherasim s-a mutat in Omala, o regiune centrala a Kefaloniei, unde a restaurat o veche biserica inchinata Adormirii Maicii Domnului si a infiintat o manastire de maici pe care a numit-o „Noul Ierusalim”. Manastirea pe care a intemeiat-o avea un important rol social, purtand de grija celor saraci. In scurt timp, aceasta a devenit un important centru de caritate.Sfantul Gherasim s-a invrednicit de la Dumnezeu de multe daruri, ajungand vestit pentru vindecarile trupesti si sufletesti pe care le savarsea, si mai ales pentru puterea de a alunga duhurile necurate. Sfantul Gherasim cunoscandu-si dinainte sfarsitul vietii pamantesti s-a mutat la Domnul pe 15 august 1579.Dupa moartea sa, trupul a fost de doua ori inhumat si deshumat intact, ceea ce a si condus la canonizarea oficiala din partea Bisericii.In ziua de 20 octombrie 1581, odata cu deschidere mormantului sau, sfintele sale moaste si vesmintele erau intregi, iar mormantul raspandea buna mireasma. Moastele Sfantului Gherasim se gasesc intr-o racla din sticla si argint, in manastire, fiind plasata langa mormantul sfantului.

watch series