Maria Sa Neagoe Basarab. Insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti

Format: 14x21 cm
ISBN: 978-606-8439-00-6
Status: in stoc

Maria Sa Neagoe Basarab. Insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti

4 recenzii (nota 5.0)

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Bonifaciu
Numar de pagini: 320

Măria Sa Neagoe Basarab... nu este in totalitate, asa cum poate o sugerează titlul, o lucrare de istorie, nici o fictiune literală și cu atât mai putin o scriere aghiografică. Nefiind exclusiv vreuna din acestea, cuprinde totuși câte ceva din fiecare.

Lucrarea de istorie poate fi socotită în măsura în care urmărește firul cronologic al domniei lui Neagoe Basarab, așa cum l-am găsit înfățișat - cu controversele de rigoare - în cele două vechi izvoare, Letopisețul Cantacuzino și Viața Sfântului Nifon scrisă de Gavriil Protul, precum și în alte documente și studii de specialitate, toate indicate în bibliografia orientativă de la sfârșitul cărții. Scriere aghiografică nu cutezăm a o numi, căci cele sfinte se cuvin a fi scrise de cei sfinți. Gândul nostru a fost doar acela de a înfățișa - într-o societate a modelelor de tot felul - chipul unui domn român care a trăit în mod isihast.

Aici, sursa principala de inspirație ne-a fost cartea Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, o scriere în felul ei autobiografică, fiindcă toate sfaturile date prințului moștenitor au în ele greutatea cuvântului cercat cu fapta. Învățăturile ne arată că viața voievodului muntean a cuprins cele trei dimensiuni nedespărțite ale spiritualității ortodoxe, așa cum ni le înfățișează teologia răsăriteană: dogmatica, eclesiastica si ascetica. Domnul Neagoe a cunoscut dogmele credintei pravoslavnice si le-a pazit cu sfintenie. De asemenea, a avut nemarginita evlavie si dragoste pentru Biserica, pentru randuielile si slujitorii ei adevarati, episcopi, preoti sau monahi. Si nu in ultimul rand a dus o viata de asceza, unind nevointele trupesti cu trezvia mintii.

Invataturile cuprind pagini minunate de Filocalie privind stiinta duhovniceasca a curatirii omului de patimi si a unirii sale cu Dumnezeu.

Pret: 29.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



Cod de verificare:
  Trimite comentariul
Mesaje: (4) - Pagina 1 din 1
:
5.0
2016-02-02 18:01:39
O fascinanta carte de invatatura! Parintii care vor citi-o,vor avea la indemana pentru copiii lor fermacatoare exemple de viata,bunicii vor avea exemple de atitudine fata de nepoti,copiilor si tinerilor li se va lipi de suflet si le va fi un reper de conduita. Iar daca cei ce ne conduc astazi destinele ar avea macar o mica,mica parte din credinta,intelepciunea,caracterul,atitudinea si cultura marelui domnitor cred,ca si poporul ar fi pe masura. O carte, care n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa de roman. ileana neaga

:
5.0
2014-06-02 10:19:15
O carte extraordinara un exemplu de viata si jertfa .Merita citita.

:
5.0
2013-12-17 10:09:57
Doamne ajuta ! Doresc sa comand prin posta ramburs, 50 buc din cartea Maria sa, Neagoe Basarab. Va pot contacta la un nr. de telefon? Astept raspuns pentru a va trimite adresa la care sa ajunga coletul. Va multumesc, Ioan Lucanu

:
5.0
2013-11-19 12:13:14
Aceasta este o carte deosebita!!! Pe mine m-a invatat purtarea cuviincioasa in familie. Adica nu cred ca am invatat-o inca, dar am vazut cum ar trebui sa arate o familie crestina! Si apoi este atat o carte istorica, cat si beletristica, si duhovniceasca si de cateheza. Cu un limbaj dulce si aparte, potrivit cu vremurile pe care le descrie. Este incredibila si de o valoare inestimabila. Te face sa iti cunosti mai bine, neamul, radacinile, credinta, este autentica. Este... minunata!!! Te apropie de neam, de popor, de pamant, de adevaratele valori, de o viata mai curata, mai buna, de mai multa intelepciune... O carte a neamului! Orice crestin trebuie sa o aibe in casa sa! O recomand cu deosebita caldura!!!

--Pagina 1 din 1--

Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • An de an, la 14 octombrie, Iașul îmbracă haină duhovnicească de sărbătoare în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Pelerinii din toate colțurile țării și ale lumii se îndreaptă cu nădejde sfântă și recunoștință sinceră spre Sfânta Cuvioasă, pentru a fi ajutați în multitudinea de probleme din existența lor efemeră.

      Un șir impresionant de credincioși va brăzda orașul ca un furnicar, până la catafalcul din curtea Catedralei Mitropolitane, pe care vor fi așezate Sfintele Moaște. Se creează o imagine biblică a drumului omului către Împărăția cerurilor ca o expresie a dorinței oamenilor prezenți de a atinge pe cea care este deja în Împărăția cerurilor, pentru ca și ei, după viața aceasta, să fie cu Sfânta în această împărăție celestă.

      În acest urcuș spre Sfânta Parascheva, pelerinii se întâlnesc de fapt cu Hristos Care sălășluiește în ea, deoarece Sfânta L-a câștigat, încă din această viață trecătoare, prin împlinirea poruncilor Lui. Ei simt o mângâiere inefabilă a harului Sfântului Duh, existent în Sfânta Parascheva, care nu poate fi substituit cu nici o bucurie și cu nici o plăcere din această lume. Ei simt că, fără acest har, dobândit încă din această viață, moartea sufletului este iminentă, iar prin primirea lui vor moșteni viața veșnică, îmbelșugată și aleasă, pregătită de Hristos, încă de la întemeierea lumii.

    • Dupa 1990, din ce in ce mai multi oameni au aflat de pustnicul de la Mitoc si au inceput sa bata la usa modestei sale casute, pentru a primi povata si a se bucura de binecuvantarea lui.  Si pe masura ce il ascultau isi dadeau seama de darurile cu care fusese inzestrat de Bunul Dumnezeu.  Cati oameni nu au marturisit ca parintele Proclu dadea in mod minunat raspunsuri la intrebari, inainte de a fi rostite?  Cati nu au simtit ca sunt diagnosticati si li se da si reteta inainte de a-si marturisi suferinta?  Cati nu au simtit darul inainte-vederii prin care parintele, in mod atat de discret descoperea lucrui din viitor?  Si mai ales, cati din cei ce au mers la parintele cu sufletul deschis si neiscoditor nu au primit mangaierea sufletesca, pace, nadejde, bucurie?  Toti cei care l-au cercetat au primit raspuns dupa nevoile si trbuintele lor si au ramas cu dorul revederii.

      Nepunand nici un pret pe aceasta viata trecatoare, pe sanatatea sa, se lepada de orice iubire de sine pentru a fi de folos aproapelui.  Iar aceasta jertfa nu ramanea fara roade.  Oamenii plecau mangaiati si intariti duhovniceste dupa intalnirea cu acest om al iubirii, al milei, si al jertfei.

      In seara zilei de 28 ianuarie, inconjurat de cativa ucenici, monahi si cunoscuti, parintele a trecut la Domnul.  Era un ceas al despartirii pentru noi, nu pentru el.  "Spusese candva: Eu o sa mor, dar o sa fiu viu!", aratand ca, prin rugaciune, va fi in continuare alaturi de noi.

watch series