H - Libraria ta virtuala!

Evenimentul canonizarii oficiale a Sfantului Gheorghie Karslidis constituie o rascruce importanta in istoria Sfintei Mitropolii a Dramei. Smeritul si evlaviosul Cuvios Gheorghie s-a nascut in Arghiropolis din Pont in anul 1901. A trait in Georgia si Rusia, unde a fost tuns in monahism si hirotonit diacon si apoi preot. Odata cu venirea sa in Grecia, in anul 1930, a locuit in satul Sipsa Dramei, astazi numit Taxiarhis. Aici a intemeiat Manastirea Inaltarii Domnului, a trait o viata bine-placuta lui Dumnezeu si a devenit un parinte duhovnicesc plin de afectiune pentru multi. A adormit si a fost ingropat in locul nevointei sale la 4 Noiembrie 1959.

Preotia universala isi are radacinile in preotia generala a intregului popor ales, asa cum apare ea in Vechiul Testament, si rolul ei este acela de a potenta in constiinta umanitatii transcendenta divina absoluta, ca forma de combatere a idolatriei istorice, pregatind aparitia Bisericii. Preotia speciala, in schimb, sau "preotia apostolica", isi are radacinile in paradigme precise ale Vechiului Testament si a fost menita sa exprime imanenta (coborarea) reala a lui Dumnezeu in lume si in istorie si sa faca astfel posibila experienta intalnirii adevarate a umanitatii cu sfintenia vietii interne a lui Dumnezeu Insusi in cadrul Bisericii. Raportarea celor doua "preotii" la functionalitatea lor diferita si complementara poate constitui un punct de pornire cu adevarat realist in cadrul efortului ecumenic de apropiere intre confesiuni in speranta atingerii idealului "unitatii vizibile a Bisericilor". Este ceea ce a incercat sa arate autorul in paginile acestei carți. Atat "ecumenistii" cat si "antiecumenistii" ignora ratiunile biblice, teologice si metafizice ale acestei distinctii fundamentale dintre cele doua preoții. Este motivul major pentru care cele doua "partide" nu au intre ele un dialog real si pentru care nu este posibila inca "unirea Bisericilor". Cartea de fata tocmai acest lucru si-a propus: sa dezvaluie aceste "ratiuni" ca baza pentru o "unire" adevarata in viitor.

Europa Unita a secolului XXI isi cauta propria identitate. Identitatea europeana nu constituia subiectul unei problematici serioase, de vreme ce era modelata numai de factori economici si politici. Insa, din momentul in care factorii culturali si mai ales cei religiosi au trebuit sa fie luati in considerare pentru cautarea ei, s-au ivit discutii serioase, dezacorduri pronuntate si certuri aprinse in jurul raportarii sau nu a Constitutiei Europene la identitatea crestina a Europei.

Sfanta Biserica a lui Hristos nu va inceta sa nasca Sfinti pana la sfarsitul veacurilor. Ea se bucura de toti Sfintii de curand aratati, dar mai ales de nectarul cel preadulce al vietii virtuoase, de mult pretiosul vas al darurilor Preasfantului Duh, de Purtatorul de Dumnezeu ierarh, de Sfantul Nectarie, Episcopul Pentapolei. Sfantul Nectarie a savarsit nenumarate minuni inca din viata: demonizatii se slobozeau de duhurile necurate, iar bolnavii se vindecau. Locuitorii din Eghina aflau toate acestea si se minunau. Iti era de-ajuns sa-l vezi pe episcop, ca indata simteai ca este facator de minuni. Avea un chip senin. Era bland si placut. Un om in care salasluia Duhul lui Dumnezeu.

Stareta Macrina a fost un om cu multe incercari inca din varsta copilariei. Am cunoscut-o inca din lume, caci avea o legatura duhovniceasca deosebita cu mama mea, care o sprijinea in felurite chipuri pentru ca era orfana. Era un suflet virtuos si se distingea prin smerenia ei, prin blandete, prin atentia ei si prin neincetata rugaciune. Avea o minte foarte curata. O cugetare atat de "curata" nu am intalnit la nici un alt om. Ca monahie avea o ascultare oarba si multa acrivie in indatoririle ei monahale. Frica lui Dumnezeu, pomenirea mortii si menirea dumnezeiasca a omului au fost cultivate inca din copilarie in sufletul ei, care apoi au devenit adevarate trairi. Nemarginita ei rabdare, dragostea ei si neadormitul ei interes pentru mantuirea obstii o stapaneau necontenit. Problemele oamenilor care veneau la ea le facea ale ei si se straduia, prin rugaciunea si cuvantul ei, sa ajute la rezolvarea lor. Manastirea aceasta, prin contributia Staretei, a constituit o metropola si pentru alte manastiri care au fost intemeiate cu binecuvantarea lui Dumnezeu, atat in Grecia, cat si in strainatate, in America si Canada. Acum sufletul ei se odihneste - asa cum m-a odihnit si pe mine - si se veseleste vesnic in Rai impreuna cu ceata Cuvioaselor Fecioare. Staretul Efrem Filotheitul

Viata Cuviosului Petru de Atroa constituie inceputul unei serii de mai multe volume cu vieti de Sfinti necunoscuti sau putini cunoscuti, sau cu vieti ale unor Sfinti cunoscuti, insa a caror viata este necunoscuta. Cuviosul Petru a trait in perioada iconomahiei si a fost prigonit pentru cinstirea sfintelor icoane, a fost chinuit pana la sange si intemnitat, insa a ramas neclintit in credinta ortodoxa. A fost marturisitor si, dupa vointa, mucenic. Avea harisma tamaduirilor. Vindeca pe toti bolnavii care ii cereau ajutorul, scotea apa prin rugaciunea sa, avea harisma de a se face nevazut, a inmultit graul si vinul de mai multe ori, avea harisma inainte vederii si cea a stravederii, vazand starea sufleteasca a oamenilor si a inviat doi morti. A fost numit purtator de semne (facator de minuni). Numai in cazul ereticilor, a celor care nu-si marturisisera pacatele si a celor neascultatori nu lucrau harismele sale.

In aceasta lucrare sunt descrise cele trei calatorii ale sale, cele opt Invataturi, cele douasprezece epistole si doua sute (plus opt) proorociri ale sale. De asemenea, descriem si mucenicia sa, consemnam Actul de Canonizare al patriarhului ecumenic si cele despre aflarea Sfintelor sale Moaste. Pe langa aceasta, pe de o parte, publicam pentru prima oara istoria Sfintelor Manastiri a Sfantului Cosma, atat a celei din locul muceniciei sale, cat si a celei din locul obarsiei.

Chinonicarul reprezinta, de cele mai multe ori, un verset din psalmi ce se canta in timpul impartasirii slujitorilor si credinciosilor in cadrul Sfintei Liturghii si care are ca scop crearea unei atmosfere prielnice interiorizarii sufletesti a celor ce se vor uni cu Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos. Primul volum al seriei cuprinde o parte din chinonicele existente in manuscrisul MΠT705 (autograf al lui Hurmuz Hartofilax), ce contine cantari la Sfanta Liturghie. S-a realizat o selectie a chinonicelor, astfel incat cartea sa serveasca scopului practic al cantarii la strana.

Marea majoritate a lumii epocii noastre este instruita lumeste si alearga cu o viteza lumeasca mare. Dar fiindca ii lipseste frica de Dumnezeu - inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu - ii lipseste frana, iar cu viteza, fara frana, sfarseste in prapastie. Oamenii au foarte multe probleme si cei mai multi sunt foarte ametiti. Si-au pierdut orientarea. Incet-incet vor ajunge sa nu se mai poata controla pe ei insisi. Daca cei ce vin in Sfantul Munte sunt atat de zapaciti, atat de incurcati, cu atata neliniste, ganditi-va: ceilalti care sunt departe de Dumnezeu, de Biserica, oare cum sunt?

Aceasta carte, cinstiti si iubiti in Hristos parinti si frati, se editeaza spre pomenirea celui care a scris-o, a pururea-pomenitului si de trei ori fericitului si harismaticului monah Marcel Karakalinul, a credinciosului si alesului lucrator al viei lui Hristos si a celui mai bun colaborator al Editurii Orthodoxos Kipseli si al revistei Cuviosul Filothei din Paros. Este un prinos de cinstire, dragoste si recunostinta pentru toate cate le-a savarsit spre slava lui Hristos si a Bisericii Sale si spre folosul poporului lui Dumnezeu prin cuvant si prin fapta, in scris sau oral, cu credinta, smerenie, discernamant, rugaciune si dragoste nobila. Parintele Marcel a inceput aceasta lucrare pe care o editam inainte de a se imbolnavi si ne-a trimis-o ca sa o pregatim pentru publicare. Intentiona, cu voia lui Dumnezeu, sa o completeze, dar agravarea bolii sale nu i-a mai ingaduit sa faca aceasta.

Cu Batranul Arsenie se pare ca se implineste cuvantul evanghelic: "Iata cu adevarat israelitean, intru care nu este viclesug". A fost din fire cinstit, simplu, fara de rautate, bland, ascultator, neagonisitor si, in mod deosebit, un nevoitor cum rar se intalneste. Pentru Batranul Arsenie, intotdeauna da era da, iar nu era nu. Niciodata nu tinea minte raul, orice i-ai fi facut, niciodata nu se mania, niciodata nu facea rau nimanui. Traia in ascultare cu o desavarsita acrivie, si de aceea, prin ascultarea si desavarsita credinta ce le avea in staretul sau, traia zilnic mai presus de legile firii. In privegherile pe care le incepea de cu seara, se ostenea peste masura cu mii de metanii si cu starea de toata noaptea in picioare, pana se lumina de ziua. Atat de mult se adancea in rugaciune si se daruia ei, incat de multe ori, cand se apropia timpul lucrului, nu voia sa se dezlipeasca de rugaciune. Batranul acesta, cu toata simplitatea lui, a prins sensul vietii monahale. S-a predat pe sine in intregime ascultarii si nevointei, de aceea L-a si gasit pe Cel dorit. A gasit inlauntrul sau rugaciunea, L-a gasit pe Dumnezeu. Monahul Iosif Vatopedinul

Parintii acelei vremi aveau multa credinta si simplitate si cei mai multi aveau putina invatatura de carte. Dar fiindca aveau smerenie si ravna pentru nevointa, primeau mereu iluminarea dumnezeiasca. Pe cand in vremea noastra, cand s-au inmultit cunostintele, din pacate ratiunea a zdruncinat din temelii credinta oamenilor si a umplut sufletele de semne de intrebare si indoieli. Asadar, firesc este sa ne lipsim si de minuni, deoarece minunea se traieste si nu se explica prin ratiune.