Afară plouă mărunt, picuri storși din ceață. Deschid Cartea și citesc, mereu nou, cuvântul Galileanului: Veți auzi de războaie și vești de războaie; vedeți, să nu vă înspăimântați, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Un neam se va scula împotriva altui neam și o împărăție împotriva altei împărății; și, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete și boli. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. Atunci vă vor da să fiți chinuiți și vă vor omorî și veți fi urâți de toți (păgânii) pentru numele meu.
... Cel ce biruiește va fi astfel în veșminte albe și nu voi șterge deloc numele lui din Cartea Vieții și voi mărturisi numele lui înaintea Părintelui Meu și înaintea îngerilor Lui...
... Fii, deci, credincios până la moarte și-ți voi da cununa vieții.
Târziu, pecetluiesc Cartea cu un sărut smerit și privesc în păcura nopții de afară. Înțeleg că noaptea care stăruie încă va trece și lumina ce va să vină va spăla păcate și va tămădui răni deschise. 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfintei împărtăsanii 
5. Taina Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfîntei împărtăsanii 
5. Tama Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 
Introducere, de Arhimandrit Ioanichie Bălan • Familia crestina • Pregătirea pentru căsătorie • Logodna si căsătoria civilă • Cununia religioasă • Inceputul vietii de familie • Nasterea de copii • Botezul copiilor • Educatia religioasă a copiilor • Educatia religioasă a tinerilor • Viata religioasă în familie • Bolile sufletesti ale familiei crestine de astăzi • Viata religioasă în societate • Indrumător canonic ortodox 

Această colecţie cuprinde biografii ale calugarilor şi pustnicilor dintre cei mai aleşi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, în mănăstirile şi schiturile noastre, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Aceasta colectie cuprinde biografii ale calugarilor si pustnicilor dintre cei mai alesi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, in manastirile si schiturile noastre, atat in tara, cat si peste hotare.

Cuvantul paraclis desemneaza o alcatuire de slujba sub forma de poezie imnografica, compusa din lecturi biblice, tropare, stihiri si condace unite in structura liturgica a unui canon complet.  Ca forma de rugaciune pentru cei vii, paraclisul, dateaza din secolul al VIII-lea si se aseamana cu acatistul , dar spre deosebire de acesta el se adreseaza lui Dumnezeu prin rugaciunile de mijlocire ale Maicii Domnului.  Doua sunt paraclisele cele mai vechi si, totodata, cele mai cunoscute: Primul Paraclis, numit si Paraclisul Mic, care a fost alcatuit in secolul al VIII-lea de cuviosul Teostirict Monahul sau, dupa altii, de Teofan Marturisitorul si care, in vechea randuiala a Ceaslovului, incheie capitolul bogorodicinelor, adica al troparelor Nascatoarei de Dumnezeu, si Al doilea Praclis, numit si Paraclisul Mare, care a fost alcatuit abia in secolul al XIII-lea de imparatul bizantin Theodoros II Dukas Laskaris (1254-1258) si care incheie Psaltirea cultica

Cartile ce contin operele Sfintilor Parinti, denumite de catre cei simpli Scrieri patristice, sunt cele ce descriu experiente ascetice si invataminte.  Un astfel de „Pateric”, un mic izvoras, este si cartea pe care o tii in mana cititorule!  Sunt adunate in paginile lui istorisiri si invataminte ale Sfintilor Parinti ai desertului, pline de cucernicie asemanatoare cu cele ale Patericului.

Din toata aceasta bogatie necunoscuta am ales sa alaturam cateva pagini celor deja cunoscute.  Ele se deosebesc prin simplitatea frumusetii lor si prin folosul pe care ni-l aduc transpunandu-se in atmosfera sfanta a paginilor de Pateric.

Sfânta Maria, numită Magdalena, a fost ucenica şi mironosiţa lui Hristos cea dintâi şi cea mai mare decât toate mironosiţele şi purtătoarele de mir. Ea se trăgea din seminţia lui Neftalim, a cărei patrie se cuprinde în hotarele Galileei celei de sus, dintr-un loc ce se numea Magdala şi de unde s-a şi numit Magdalena. Aceasta a trăit în vremea venirii pe pământ a Dom-nului nostru Iisus Hristos, ca, după judecăţile lui Dumnezeu, să se arate lucrurile Fiului lui Dumnezeu întru dânsa, precum Însuşi zice despre orbul din naştere. Tot prin voinţa dumnezeiască şi spre oarecare folos sufletesc, ea era muncită şi supărată de şapte duhuri necurate.

Auzind ea de Hristos, Mântuitorul lumii, Care umbla în vremea aceea prin cetăţile şi satele Galileei, că tămăduia toate bolile şi neputinţele oamenilor, izgonea pe diavoli dintr-înşii, propovăduia Evanghelia împărăţiei cerului şi cu puterea Sa dumnezeiască cea dătătoare de tămăduiri, făcea bine tuturor, s-a dus la Dânsul şi s-a învrednicit îndată de milostivirea Lui cea iubitoare de oameni, împreună cu cei miluiţi. Domnul Cel multmilostiv, care cunoştea pe toate mai înainte de facerea lor, a izgonit dintr-însa pe cei şapte diavoli muncitori cumpliţi, făcând-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar şi cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoştinţei adevărului, făcând-o să cunoască pe Mesia Cel aşteptat şi să creadă într-Însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mântuirea lumii.

De atunci, Sfânta Maria Magdalena s-a făcut ucenică şi următoare lui Hristos, slujindu-L împreună cu celelalte sfinte femei, până la patimile Lui cele de bună voie, până la moartea pe cruce şi până la îngroparea dumnezeiescului Trup, după cum mărturiseşte despre aceasta Sfântul Matei Evanghelistul, astfel: Acolo erau şi femei multe, privind de departe, care veniseră după Iisus din Galileea, slujindu-I Lui, între care era şi Maria Magdalena.

O repovestire a unei scurte istorii despre cel mai greu şi mai otrăvitor lanţ din lume: lanţul nemulţumirii. Aflând, din paginile cărticelei pe care o ţineţi în mâini, cât de primejdios lucru e să te laşi prins şi legat de zalele ruginite ale acestui lanţ, sper să ajungeţi, odată cu Radu, la concluzia că e mult mai bine să mulţumeşti frumos pentru ceea ce ai, pentru ceea ce primeşti, şi să te bucuri de fiece clipă şi fiece dar!

În felul acesta, veţi evita, ca şi el, să ajungeţi locuitori ai Ţării-Privitului-peste-Gard, ciudată, foarte ciudată ţară!

Intotdeauna istorisirile duhovnicesti au incantat inimile crestinilor, au salvat suflete de necredinta, ne-au invatat cum sa raspundem crestineste cand suntem pusi in fata unei anumite situatii de viata, au adus sprijin duhovnicesc celor ce se indoiau de puterea lui Dumnezeu si, nu in ultimul rand, au chemat pe fiecare dintre noi la cunoasterea Iubitorului de oameni Dumnezeu.

Insa, pentru ca aceste istorisiri pline de har divin sa aiba ecou in sufletele noastre, trebuie sa ne ostenim sa gasim linistea interioara, pentru ca numai atunci Il vom afla pe Dumnezeu, iar greutatile si indoielile din sufletele noastre vor fi inlocuite de invataturile desprinse din acele intamplari.  Trebuie sa intelegem ca ceea ce se intampla dupa ce lasam pe masa cartea citita este mult mai important decat lectura in sine, pentru ca atunci trebuie sa judecam pe cont propriu o multime de situatii de viata, in care trebuie sa ne descurcam si sa indeplinim in mod practic cuvintele citite.