(lipsa text)

(lipsa text)

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si folositoare. Ea a fost scrisa de Duhul Sfant pentru ca sa gasim in ea, intocmai ca intr-un spital sufletesc, la care sa vina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia.  Caci este scris Doctoria este aceea care va face sa inceteze suferintele cele mari.  Intradevar, altceva ne invata Cartile Profetilor, altceva cele istorice, altceva Legea si altceva indemnurile date prin Proverbe.  Cartea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate.  Ea profeteste cele viitoare, insemneaza faptele istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un singur cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos.  Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit.  Ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos.  In genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cautau sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate.  Iar la aceasta ajunge prin crearea ingrijita a unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cugetele cele intelepte.

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si folositoare. Ea a fost scrisa de Duhul Sfant pentru ca sa gasim in ea, intocmai ca intr-un spital sufletesc, la care sa vina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia.  Caci este scris Doctoria este aceea care va face sa inceteze suferintele cele mari.  Intradevar, altceva ne invata Cartile Profetilor, altceva cele istorice, altceva Legea si altceva indemnurile date prin Proverbe.  Cartea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate.  Ea profeteste cele viitoare, insemneaza faptele istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un singur cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos.  Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit.  Ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos.  In genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cautau sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate.  Iar la aceasta ajunge prin crearea ingrijita a unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cugetele cele intelepte.

La ora 1:30 se aud toaca si o voce care cheama la rugaciune. Ne miscam inca grei de somn pe holul slab luminat, apoi prin curtea mare a manastirii, pana la biserica de la etaj. Singura lumina vine de la lumanarile din dreptul icoanelor si al altarului, iar siluetele calugarilor...

Cantatoare turturea a pustiei, privighetoare cu dulce glasuire a Muntelui Athonului, fluier al duhovniciei si lebada cernita, al Nascatoarei de Dumnezeu inchinator si al tuturor Sfintilor, dumnezeiesc tainuitor si scriitor ce scrie degraba, alt Damaschin si Iosif te-ai aratat, Parinte Gherasime intru-tot-intelepte.

Cu Sfintii cei iubiti tie dimpreuna stand, ale caror lupte si nevointe le-ai cantat, in ceruri nu lipsi cu rugaciunile tale a sprijini obstea ta cinstita si de Dumnezeu aleasa Biserica si a bucura cu dumnezeiestile tale cantari pe cei ce striga tie: Bucura-te, Parinte Gherasime.

Harpa preadulce a altui David te-ai aratat in vremurile din urma, bucurandu-i pe credinciosi, glasuind in Duhul Sfant, Parinte, cantatorule al Sfintilor, alese Gherasime.

Sfânta Maria, numită Magdalena, a fost ucenica şi mironosiţa lui Hristos cea dintâi şi cea mai mare decât toate mironosiţele şi purtătoarele de mir. Ea se trăgea din seminţia lui Neftalim, a cărei patrie se cuprinde în hotarele Galileei celei de sus, dintr-un loc ce se numea Magdala şi de unde s-a şi numit Magdalena. Aceasta a trăit în vremea venirii pe pământ a Dom-nului nostru Iisus Hristos, ca, după judecăţile lui Dumnezeu, să se arate lucrurile Fiului lui Dumnezeu întru dânsa, precum Însuşi zice despre orbul din naştere. Tot prin voinţa dumnezeiască şi spre oarecare folos sufletesc, ea era muncită şi supărată de şapte duhuri necurate.

Auzind ea de Hristos, Mântuitorul lumii, Care umbla în vremea aceea prin cetăţile şi satele Galileei, că tămăduia toate bolile şi neputinţele oamenilor, izgonea pe diavoli dintr-înşii, propovăduia Evanghelia împărăţiei cerului şi cu puterea Sa dumnezeiască cea dătătoare de tămăduiri, făcea bine tuturor, s-a dus la Dânsul şi s-a învrednicit îndată de milostivirea Lui cea iubitoare de oameni, împreună cu cei miluiţi. Domnul Cel multmilostiv, care cunoştea pe toate mai înainte de facerea lor, a izgonit dintr-însa pe cei şapte diavoli muncitori cumpliţi, făcând-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar şi cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoştinţei adevărului, făcând-o să cunoască pe Mesia Cel aşteptat şi să creadă într-Însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mântuirea lumii.

De atunci, Sfânta Maria Magdalena s-a făcut ucenică şi următoare lui Hristos, slujindu-L împreună cu celelalte sfinte femei, până la patimile Lui cele de bună voie, până la moartea pe cruce şi până la îngroparea dumnezeiescului Trup, după cum mărturiseşte despre aceasta Sfântul Matei Evanghelistul, astfel: Acolo erau şi femei multe, privind de departe, care veniseră după Iisus din Galileea, slujindu-I Lui, între care era şi Maria Magdalena.

"Cravașa" (apărut în 1960) este romanul în care Constantin Virgil Gheor­ghiu încearcă o radiografie a absurdului, condensând în paginile acestuia drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…

Grotesc și cinic, romanul reprezintă momentul decăderii României, în finalul războiului, condusă de "fanarioții" slugarnici care au predat‑o lamentabil și imoral ocupației sovietice. Cu un discurs epic auster, descriptiv, cu o viziune de universalitate asupra istoriei contemporane, Constantin Virgil Gheorghiu realizează astfel unul dintre cele mai bune romane ale sale, "Cravașa" situându‑se, alături de "Ora 25", printre cele mai dramatice construcții epice românești din literatura noastră de după război. 

Constantin Cubleșan

Adolescenta este o perioada dificila de viata si totodata complexa nu doar pentru copiii care se maturizeaza, ci si pentru parintii acestora.  Dezvoltarea organismului copilului, modificarile hormonale, pubertatea, formarea personalitatii si formarea spirituala, primii pasi catre varsta adulta – toate acestea se dovedesc a fi probleme mai mari ori mai mici, dar decisive, pentru copiii de pana mai ieri…

Uneori se ajunge la agresivitate, la razvratirea adoles­cen­tilor fata de parinti, la un comportament pe care parintii de cele mai multe ori nu sunt capabili sa‑l administreze.  Starea de spirit, in aceasta perioada, se schimba brusc.  Fi­ica iese acum de sub controlul mamei sale si se straduieste sa se elibereze de sub influenta acesteia.  Contactul cu parintii ii provoaca un anume disconfort.  Instrainarea tatalui ori a mamei fata de tanara aflata la o varsta critica nu e insa de dorit...

Cum sa procedam, ca parinti, cu fiicele noastre?  Cum sa ne pastram autoritatea si in acelasi timp increderea copiilor nostri adolescenti?  Cum ar trebui sa se comunice in perioada cea mai dificila a cresterii lor?  Cum sa fie intelesi, sa se ajunga la un limbaj comun?

Aceasta carte incearca sa raspunda la toate aceste intrebari, deloc usoare pentru lumea tot mai complexa de astazi, constituindu‑se intr‑un indrumar practic pentru parintii cu copii aflati la varsta adolescentei.