Cartea de fata, aparuta prin osardia maicilor Manastirii Paltin Petru-Voda, contine in prima parte sfaturi esentiale din invatatura Parintelui Justin ce privesc urmatoarele teme: Dreapta Credinta, Neamul romanesc, Dictatura biometrica, Cinstirea Sfintilor Mucenici din temnitele comuniste, Viata in familie, Cuvinte catre tineri, Sfaturi duhovnicești.  In partea a doua a cartii sunt incluse minuni savarsite de Preacuviosul Parinte Justin Parvu, atat din timpul vietii cat si dupa adormirea sa intru Domnul, minuni adunate din relatarile credinciosilor.

Vladut Diaconescu este un copil obisnuit al acestor zile.  Are doar o inima mare, pe care multi de varsta lui nu au dobandit-o.  Inima de copil este aceea care deschide usile indurarilor ceresti, portile milostivirii, ale iubirilor dumnezeiesti, este cheia care descuie Raiul si chezasa a toata bunatatea, si ea se poate castiga la orice varsta a vietii noastre pamantesti, de catre oricare dintre iubitorii de Adevar, Bine si Frumos.

Daca invataturile Mantuitorului sunt intelese de toti oamenii si de copii, aceasta se datoreaza pildelor si asemanarilor pe care le intrebuinta El cand vorbea.  Cand vestea o invatatura noua, El spunea si cate o pilda luata din viata fapturilor sau din lumea inconjuratoare.  Pildele si asemanarile in invataturile Domnului Iisus Hristos sunt ca si ferestrele la casa: lumineaza, lasa lumina sa patrunda in camere si sa alunge intunericul...

"Cred cu tarie ca cel mai mare duhovnic in viata este Parintele Justin Parvu de la Petru Voda.  Este si cel mai puternic om duhovnicesc.  Chiar daca nu are nici un rang ierarhic, are rangul Duhului care i s-a dat si care nu se va putea lua de la el.  As vrea ca Sfintii Arhangheli si Maica Domnului sa-i pazeasca pe ucenicii sai de ispita mandriei de a-i fi ucenici."

Parintele Gheorghe Calciu

Ecumenismul este o miscare ce naste o multime de intrebari: si toate intrebarile acestea, in intemeierea lor, izvorasc dintr-o singura dorinta si se varsa intr-o singura dorinta - si aceasta dorinta vrea un singur lucru: adevarata Biserica a lui Hristos.  Iar adevarata Biserica a lui poarta - si trebuie sa poarte - raspunsuri la toate intrebarile si sub-intrebarile pe care le pune Ecumenismul; caci, daca Biserica lui Hristos nu dezleaga vesnicele intrebari ale duhului omenesc, atunci ea nu e de nici un folos.  Iar vatra duhului omenesc arde pururea in vesnicele intrebari chinuitoare.  Si orice om arde in ele, cu stiinta sau fara stiinta, de voie sau fara de voie: ii arde inima, ii arde mintea, ii arde constiinta, ii arde sufletul, ii arde intreaga fiinta.

Intre toate fiintele, omul este cea mai complicata si mai enigmatica; si, mai presus de toate, cea mai chinuita.  Tocmai pentru aceasta S-a coborat Dumnezeu pe pamant, pentru aceasta s-a facut om pentru noi ca Dumnezeu-Om: ca sa raspunda la toate chinuitoarele, vesnicele noastre intrebari.  Din aceasta pricina a si ramas intreg pe pamant, in Biserica Lui, careia El ii este cap, iar ea este trupul Lui.  Ea e adevarata Biserica a lui Hristos, Biserica Ortodoxa, si in ea este intreg Dumnezeu-Omul, cu toate bine-vestirile Sale si cu toate desavarsirile Sale.

Cuprins:

Amintiri din copilaria parintelui 
Duhovnicii unei generatii 
Minunatii "banditi" din inchisorile comuniste 
Sfanta Inviere in Mina de la Baia Sprie 
Despre povatuirea duhovniceasca 
Ce este politica 
Despre neam si despre crimele comunismului 
Despre marturisire 
Sfaturi despre... 
Sa nu ne facem partasi la erezie 
Aiudul- jertfa si sfintire 
Cine tine Ortodoxia romaneasca 
S-a ajuns la apogeul Neamului 
Noi mergem tot cu mucenicia 
Pericolul monofizismului 

Prin rostirea cu umilinta a numelui Sfantului Efrem, in chip tainic suntem facuti partasi la toate patimirile, dar si la slava Sfantului, tot asa cum el s-a facut partas atat Patimilor, cat si slavei Invierii Mantuitorului Hristos prin rostirea neincetata a rugaciunii lui Iisus, intru care numele Fiului lui Dumnezeu lucreaza cu mare putere in fiinta celui care il poarta.  Aceasta unire duhovniceasca, savarsita prin rostirea numelui Domnului ori al Sfintilor, nu numai ca are puterea sa ne treaca peste hotarele lumii vazute, ci ii deschide omului ochii intr-o realitate mai presus de fire, care insa nu isi dezvaluie cutremuratoarea putere, deoarece temelia ei este dragostea si smerenia de necuprins a Mantuitorului Iisus Hristos, pururea lucrata de Tatal intru Fiul si daruita noua prin Duhul Sfant.

Fie ca numele Sfantului Efrem sa se pecetluiasca in strafundul inimilor noastre, aducandu-ni-le si daruindu-ni-le prin suspinul rugaciunii pe toate cele ce sunt spre folosul si mantuirea sufletelor si a trupurilor noastre!

Din cartea pe care o aveti in fata veti afla cum se numesc acum locurile in care s-au nascut sfintii, prin ce incercari au trecut ei, ce minuni au facut, cum a continuat lucrarea lor dupa ce au murit si cum au devenit cunoscuti in toata lumea.

Cand veti termina aceasta carte, veti avea o multime de noi prieteni puternici, intelepti si plini de dragoste.  Nu uitati ca prieteniile sunt pentru vesnicie. Odata primiti in inim a voastra, prietenii raman acolo pentru totdeauna.  Bucurati-va de aceasta intalnire cu ei si aduceti-va aminte sa apelati la prietenii pe care ii castigati acum oricand veti avea nevoie de ajutor de-a lungul vietii.

Prigoana impotriva credintei se va inmulţi mereu.  Nenorociri nemaiauzite pana acum si intuneric vor cuprinde tot si toate, iar bisericile vor fi inchise.  Insa chiar cand va fi peste putinta de rabdat, atunci va veni izbavirea.  Si toate vor inflori.  Se va reincepe constructia de biserici.  Dar aceasta va fi inflorirea de dinainte de sfarsit.

Va veni vremea cand nu prigoana, ci banii si placerile lumii acesteia ii vor indeparta pe oameni de Dumnezeu si vor omori mai multe suflete decat in timpul prigoanei ateiste.  Pe de o parte, vor fi ridicate cruci si vor fi aurite cupole, iar pe de alta, va incepe im­paratia minciunii si a raului.  Biserica adevarata in­totdeauna va fi prigonita.  Prigoana va avea cel mai subtil si imprevizibil caracter.

Din prorocirile preacuviosului Varnava de la Schitul Ghetsimani, anul 1905

Aceasta carte va invita intr-o calatorie captivanta prin labirinturile incurcate ale relatiilor dintre Barbat si Femeie. Este cea de-a doua carte a preotului Andrei Lorgus si a doamnei psiholog Olga Krasnikova pe tema psihologiei familiei. Ea trateaza relatiile care se pot transforma in casnicie, vorbeste despre pregatirea pentru viata in doi, precum si despre stereotipurile denaturate ale barbatiei si feminitatii, care impiedica relatia de iubire autentica. Cartea reprezinta o totalizare a muncii comune de doisprezece ani a autorilor, fiind un rezultat al numarului imens de cursuri si seminarii de psihologie crestina a familiei, precum si rodul unei vaste experiente in consultarea oamenilor cu probleme in familie.

Spirit care cunoaste proba desertului si a unor scenarii paideice petrecute aici si aiurea, cu patosul increcarilor in tot atatea experiente pastorale, slujitor al Mintuitorului nu doar in lumea mundana si impartindu-se cu egala iubire de semeni intre Biserica, scoala si strada, Constantin Valer Necula este, in egala masura, preot, dascal si poet.  Nu stiu daca este la mijloc o succesiune de roluri si nici daca, in cazul in care ar fi, ordinea nu poate fi exact inversa, sau daca nu cumva, pentru a face de prisos conventiile mai degraba didactice, altul este adevarul: fiecare parte are forta intregului deodata cu celelalte, multuplul este cel ce instituie si da putere a ceea ce numim unu.

In rolurile complementare pe care, prin firea sa, le traieste fie in spatiul saturat de sacru al Bisericii, fie in cele al cetatii in care trenscendentul coboara, pentru a invoca un gind blagian, poezia reprezinta insa, pentru Constantin Valer Necula, Grundul propriei fiinte.  Vorbele sale, aproape oriunde ar fi rostite, dar si comunicarea sa nonverbala au, implicit, o urzeala eminamete poetica, aici avindu-si obirsia, poate, vraja discursului sau atat de fascinant prin simplitatea profunda a lexicului si a constructiilor incarcate de emotie si sapiential.  Trasaturi potentate, desigur, de formatia sa teologica, o structura care, atunci cand fecundeaza straturile de adancime ale culturii poersonale, poate genera un fel de discurs indragostit.

Ion Dur 

Ii multumim lui Dumnezeu Celui intreit, Care Si-a daruit harul Sau si binecuvantarea Sa Muntelui Athos, ca sa fie loc al pocaintei, al rugaciunii si laborator al sfinteniei.  Inca de la intemeierea sa si pana astazi, in acest loc au inflorit multe flori frumos mirositoare, barbati sfinti cunoscuti si necunoscuti.

Muntele Athos are denumirea de Muntele Sfant, nu pentru ca aceia care vietuiesc in acesta ar fi toti sfinti si lipsiti de patimi, ci fiindca locuitorii lui, dintre cei mai multi, se nevoiesc pentru sfintenie si unirea lor cu Hristos, multi urmarind binecuvantata indumnezeire.