Acolo unde Dumnezeu nu se vede: asumarea suferintei si a bolii

Format: 13x20cm
ISBN: 978-973-136-388-2
Status: in stoc

Acolo unde Dumnezeu nu se vede: asumarea suferintei si a bolii

2 recenzii (nota 5.0)

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Editura Sophia

O lectura purificatoare.  Intalnirea cu Dumnezeu intre incertitudine si trairea revelatoare a intensitatii iubirii si a destinului aproapelui nostru.  In cuvinte care deslusesc taina unei prezente indescifrabile.  In regasirea oamenilor ce teologhisesc prin tacerea suferintei - in esenta, a teologiei Crucii in viata cotidiana -, asaltata de rationalismul necrutator al omului de stiinta, dar examinata totodata, pe temeiul criteriilor duhovnicesti, la microscopul oferit de experienta indelungata a Bisericii.  Salonul medical devine, astfel, locul ascetic definitoriu pentru modernitate, un alt fel de pustie zamislind un alt fel de Pateric. 

Prin lentila patimirii se dezvaluie in chip surprinzator prezenta lui Dumnezeu in viata noastra, inlauntrul nostru, acolo unde pare, de fapt, a nu fi; acolo unde, in pofida evidentelor, El Se salasluieste printr-o iubire de negrait, alegandu-Si locul cel mai intim al fiintei umane - suferinta.

Pret: 20.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



Cod de verificare:
  Trimite comentariul
Mesaje: (1) - Pagina 1 din 1
:
5.0
2018-03-13 19:49:16
O carte plina de intrebari si raspunsuri insotite obligatoriu de lacrimi.Cine vrea sa coboare in adancurile realitatii din iluzia vietii contemporane trebuie sa citeasca aceasta carte.Cine vrea sa isi inmoaie nesimtirea inimii trebuie sa citeasca inca o data aceasta carte.A treia lectura nu stiu ce surprize mai aduce,dar va fi binecuvantata cu siguranta.Recomand cumpararea mai multor exemplare,deoarece sigur veti dori s-o daruiti si altora.

:
5.0
2017-02-16 17:57:41
multumesc

--Pagina 1 din 1--

Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Prin toate minunile sale, Sfântul Columba le-a iesit si le iese în întâmpinare semenilor, slujindu-ne pe toti si straduindu-se sa ne câstige pentru Patria cea de Sus. Cu ajutorul lui Dumnezeu, a preschimbat apa de izvor în vin spre a se putea sluji jertfa euharistica, a rostit nenumarate proorocii care toate s-au împlinit la vremea lor, i-a vadit pe cei care Îi minteau lui Dumnezeu si pe cât s-a putut i-a îndrumat pe calea cea buna, manuscrisele copiate de el au cazut în apa si au ramas neatinse de puterea acestei stihii vreme îndelungata, iar un cutit binecuvântat de el si-a pierdut puterea de a mai rani vreodata. Tot el a fost vazut de mai multi ucenici stralucind întru slava luminii ceresti, a îndulcit roadele amare ale unui pom, a scos din robie, a înmultit cu masura averi numai prin puterea binecuvântarii sale, a împacat-o si a îndreptat-o pe o sotie care se lepada de dragostea sotului sau din pricina ca el era urât, a îmblânzit furtunile de pe mare numai prin cuvânt, a tamaduit boli incurabile, a biruit puterea vrajitoriilor, i-a înfrânt pe draci, a stavilit ciuma, a izbavit din morti naprasnice, a preschimbat apele vatamatoare în ape vindecatoare, pe lânga toate acestea savârsind cu dar prorocesc nenumarate alte lucrari si semne dumnezeiesti. La rugamintea unui ucenic apropiat, Sfântul Columba a destainuit despre sine, ca si cum ar fi vorbit despre altul: „Sunt unii, macar ca foarte putini, care sunt învredniciti de harul dumnezeiesc sa vada cu totul limpede si deosebit toata întinderea lumii si sa îmbratiseze înlauntrul puterii mintii lor în chip minunat largita marginile cele mai departate ale cerurilor si ale pamântului în aceeasi clipa, ca si cum toate ar fi luminate de o singura raza de soare”.

    • Cartea cuprinde o selectie de texte din scrisorile Sfantului Teofan Zavoratul, cu explicatii si sfaturi despre boala si moarte. Sfantul explica motivul si intelesul bolii si mortii in lumina iubirii lui Dumnezeu.

      Rugăciunea în vremea bolii 

      Vă simţiţi foarte slăbită şi credeţi că vă apropiaţi de ieşirea sufletului din trup. Boala aminteşte de moarte, însă nu proroceşte ceasul ei. Totuşi, de vreme ce aţi primit aducerea-aminte de moarte, nu e nepotrivit să vă pregătiţi de ea. Dat fiind că sunteţi mereu bolnavă, nu vă este greu să vă însuşiţi gândul la ieşirea din trup, după pilda Cuviosului Nicanor – şi această ieşire nu vă va lua pe neaşteptate. Fericită este pomenirea morţii; ea, împreună cu aducerea-aminte de Domnul, e temelia tare a bunei rânduieli creştineşti a duhului. 
      Vă plângeţi de dumneavoastră înşivă că vă rugaţi prost şi nu vă ţineţi de nevoinţe. În această privinţă vă lămureşte Sfântul Tihon de Zadonsk, care a zis: „Ce rugăciune îi trebuie bolnavului? Mulţumire şi suspinare.“ Acestea înlocuiesc orice nevoinţă. Deci, fiţi senină! 
      Nu puteţi merge la biserică din pricina bolii, aşa încât aţi rămas la pravila de chilie. Împliniţi-o după putere. Să ştiţi că pravila este de trebuinţă din pricina neputinţei noastre, nu pentru rugăciunea în sine, care se poate face şi fără pravilă... Staţi cu gândul la Liturghie – nu ca un săvârşitor, ci ca unul ce e de faţă (prin mutarea cu gândul) la Liturghia săvârşită de altul. 
      Nu aveţi gânduri prea vesele în ce vă priveşte? Era în Egipt un bătrân duhovnicesc – Apollo, mi se pare... Acesta le spunea cu tărie tuturor fraţilor, şi străinilor, de asemenea: „Nouă, creştinilor, nu ni se cuvine să ne mâhnim... Să se mâhnească păgânii şi jidovii. Iar noi, cei mântuiţi de Domnul... al nostru este raiul, a noastră este împărăţia Cerurilor. Cu noi sunt Hristos, harul Sfântului Duh, Maica lui Dumnezeu, oştirile cereşti şi sfinţii toţi...“ 

    • În seara zilei de 19 noiembrie 2009, în biserica Sfântului Apostol Toma din Moscova a fost ucis preotul Daniel Sâsoev la varsta de 35 de ani, după o activitate misionară prodigioasă, care a dus la primirea Ortodoxiei de către peste 80 de musulmani şi aproximativ 500 de neoprotestanţi.  Numeroasele ameninţări cu moartea pe care le primise din partea extremiştilor islamici ne fac să credem că a fost omorât tocmai pentru ca propovaduia cuvântului lui Hristos printre musulmani.  Trebuie amintit că unul dintre străbunicii părintelui era tătar, cleric musulman... 
      PATRIARHUL CHIRIL AL MOSCOVEI ŞI AL ÎNTREGII RUSII: Părintele Daniel era binecunoscut de către creştinii ortodocşi nu numai din capitală, ci şi din multe alte eparhii...  Ferma lui poziţie misionară şi imaginea lui inspirată s-au întipărit în conştiinţa oamenilor care caută calea spre biserică prin puterea şi adâncimea credinţei şi nădejdii în Domnul de care el a dat dovadă.  Domnul l-a chemat la Sine pe slujitorul Său credincios, dându-i putinţa de a se arăta mărturisitor al credinţei şi mucenic pentru cauza bunei vestiri evanghelice.
      IULIA SÂSOEVA, SOŢIA PĂRINTELUI DANIEL: Părintele se interesa de toate, încerca să cuprindă necuprinsul...  Şi-a dedicat o mare parte din energie misiunii.  Unul dintre visele lui era să creeze în toată lumea parohii misionare în sânul diasporelor, precum şi pentru propovăduirea Ortodoxiei oamenilor de alte religii.  Cu ajutorul misionarilor pe care îi pregătea, visul acesta începuse, treptat, să se îndeplinească...  Veneau la el să se boteze musulmani din Azerbaidjan, din Daghestan...  Părintele Daniel voia să-i înveţe pe musulmanii botezaţi să facă misiune, ca să-L poată propovădui pe Hristos popoarelor lor...  El gândea creştinismul la scară universală.

watch series