Lucrările morÈ›ii sunt acestea: Ia de la om tot ce are el în lumea aceasta: bogaÈ›ia, cinstea, slava, frumuseÈ›ea, desfătarea tuturor bunătăÈ›ilor, deoarece când omul moare le lasă pe toate: "Nu se va pogorâ cu el slava lui" (Psalmul 48, 19-8). Desparte pe unul de altul, pe părinÈ›i de fii, pe stăpâni de slugi, È™i toată iubirea omenească È™i toată nădejdea celor vremelnice o curmă È™i o pierde. Deschide omului uÈ™a veÈ™niciei È™i o începe pe ea, oricum ar fi, bună sau rea. Dreptilor le deschide uÈ™a veÈ™niciei celei fericite, care este împaraÈ›ia cerească, iar păcătoÈ™ilor, celor ce mor fără pocăinÈ›ă, le deschide uÈ™a veÈ™niciei celei dureroase, care este în iad. Pentru că, în ce fel îi este aici această viaÈ›ă, în acelaÈ™i fel îi va fi lui acolo È™i răsplătirea. 

Cuprins:

Precuvantare la Mica Pravilioara
Insemnatatea pe scurt a celor sapte laude
Rugaciunile diminetii
Rugaciunile de seara
Miezonoptica pentru toate zilele
Miezonoptica pentru Sambete
Miezonoptica pentru Duminici
Utrenia
Ceasul intai
Ceasul al treilea
Ceasul al saselea
Obednita
Ceasul al noualea
Vecernia
Pavecernita
Ceasurile Pastilor
Canon de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos
Canon de rugaciune catre ingerul pazitor al vietii omului
Paraclisul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
Al doilea paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
Pomelnic
Sinaxar peste tot anul
Invatatura pe scurt

Sfântul Sava cel Nou a crescut şi s-a desăvârşit ca monah încă din tinereÈ›e în cele mai venerate locuri ale Ortodoxiei: Ţara Sfântă şi Sfântul Munte. A fost prieten apropiat al Sfântului Nectarie din Eghina, în a cărui mănăstire de maici a slujit ca preot şi a predat cântarea psaltică şi meşteşugul iconarilor – pe care îl deprinsese în Athos, la Sfânta Ana –, iar cea dintâi icoană a Sfântului Nectarie de către el a fost zugrăvită, de-a lungul a 40 de zile de zăvorâre. Mare isihast şi „om al blândeţii”, la fel ca Moise şi David, smerit şi milostiv, de o iscusinţă negrăită ca părinte duhovnicesc şi îndrumător, toată asprimea şi-o îndrepta doar împotriva păcatului, urând mai ales hulirea şi osândirea aproapelui. 

Prăznuit pe 7 aprilie, ziua adormirii şi a aflării cinstitelor sale moaşte, Sfântul Sava îi primeşte cu dragoste pe toţi cei care îi cer ajutorul cu credinţă, precum arată numeroasele minuni săvârşite până în ziua de azi cu rugăciunile lui. 

Cuprins

SfinÈ›enia - Împlinirea umanului
Luna septembrie
Luna octombrie
Luna noiembrie
Luna decembrie
Luna ianuarie
Luna februarie
Luna martie
Luna aprilie
Luna mai
Luna iunie
Luna iulie
Luna august
Sinaxarele din Triod
Sinaxarele din Penticostar

Frate, ai venit la manastire ca sa te mantuiesti, nu ca sa iti pierzi mantuirea; sa muncesti, nu sa trandavesti. Ia aminte la acestea, iubite monah! Le ai pe toate de-a gata: hrana, imbracamintea, casa si pe celelalte. Nu platesti chirie sau alte cheltuieli. Ce iti mai ramane, decat sa te ingrijesti de mantuirea ta si de a aproapelui, rugandu-te lui Dumnezeu atat pentru tine, cat si pentru toti ceilalti?

I-ai fagaduit Lui Hristos in doua randuri sa lucrezi cu credinta si cu dreptate, la botezul si la tunderea ta in monahism. Unde sunt acum fagaduintele tale? Arata-mi-le [din faptele tale]! Si hainele, si fagaduintele tale vor fi puse in fata ta la Infricosatoarea Judecata a lui Hristos, daca traiesti altfel decat ai promis. Caci L-ai mintit pe Dumnezeu, nu pe oameni. Precum vezi si tu, este un lucru groaznic.

Ia aminte la tine, iubite frate, si tine minte mereu fagaduintele tale. Traieste conform lor, ca sa nu fii osandit la judecata ca un mincinos.

Arhiepiscopul Andronic de Perm († 7 iunie 1918) nu este doar unul dintre noii ieromartiri ruşi, ci şi una dintre numeroasele personalităţi bisericeşti, care s-au ridicat la înălţimea circumstanţelor, înainte şi după revoluţie, şi care au luptat cu conştiinciozitate pentru credinţa ortodoxă şi pentru poporul lui Dumnezeu. Cinstit, muncitor, curajos, cult şi, întâi de toate, credincios pâna la moarte (Apocalipsa 2, 10), descrie în scrisori, circulare, predici, articole şi pagini de jurnal situaţia întunecată socio-politică din ţara sa, erodarea în mare parte a plinătăţii bisericeşti de către ateism şi de către insuficienţa pastorală a clerului rusesc din toate treptele, de dinainte de schimbarea regimului. Fie ca toate cele relatate în paginile care urmează să devină prilejuri de problematizare pentru noi toţi, dar mai ales pentru păstori. Să ne mişte spre pocăinţă, rugăciune şi lucrare duhovnicească. Să ne inspire râvnă dumnezeiască pentru re-evanghelizarea acelor fraţi ai noştri care s-au înstrăinat de tradiţia ortodoxă mântuitoare şi care s-au predat secularizării distrugătoare. Să ne înveţe că trebuie să facem ceea ce putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru preîntâmpinareaunei nenorociri asemănătoare cu cea pe care au cunoscut-o fraţii noştri de-o credinţă, din Nord. Să ne înţelepţească, în cele din urmă, încât să trăim şi să acţionăm nu ca nişte neînţelepţi, ci precum cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt.(Efeseni 5, 15-16)

Cartea Parintelui Aghiorit Justus Brousalis este un semnal de alarma. Din el razbate durerea unei inimi iubitoare de Hristos si de oameni, care sufera vazand cum unii crestini ajung in prapastii atunci cand sunt indrumati de calauzitori orbi.
Rostul volumului de fata nu este de a trezi neincredere fata de spovedanie, ci doar de a atrage atentia asupra seriozitatii alegerii unui duhovnic. Despre aceasta alegere a scris, cu precizie chirurgicala, si Sfantul Simeon Noul Teolog, care insista asupra faptului ca fiecare suflet trebuie sa reflecteze serios inainte de a se angaja in relatia ucenic- duhovnic, altfel existand riscul peregrinarii neincetate de la preot la altul, in cautarea duhovnicului perfect. Peregrinare pe care diavolul o incurajeaza, sub masca duhovniciei, doar pentru ca de fapt, nu aduce sufletului vindecarea de patimi, ci doar o neliniste permanenta...
Editorul

Din cartea pe care o aveti in fata veti afla cum se numesc acum locurile in care s-au nascut sfintii, prin ce incercari au trecut ei, ce minuni au facut, cum a continuat lucrarea lor dupa ce au murit si cum au devenit cunoscuti in toata lumea.

Cand veti termina aceasta carte, veti avea o multime de noi prieteni puternici, intelepti si plini de dragoste.  Nu uitati ca prieteniile sunt pentru vesnicie. Odata primiti in inim a voastra, prietenii raman acolo pentru totdeauna.  Bucurati-va de aceasta intalnire cu ei si aduceti-va aminte sa apelati la prietenii pe care ii castigati acum oricand veti avea nevoie de ajutor de-a lungul vietii.

Dumnezeu a venit pe pământ pentru a-i face pe oameni asemenea Lui. Aceasta este pentru mine în acelaşi timp chemarea de a-i vedea pe fraţii şi surorile mele mai mari decât mine. Acesta este cel mai tainic gând şi impuls al vieţii mele. De aceea Sfântul Siluan spune că „ fratele nostru este viaţa noastră”. Mă smeresc în faţa fiecărei persoane pe care o primesc în inimă (fiindcă, prin intermediul unei mici comuniuni, se ajunge la dragostea faţă de întreaga lume, respectiv la Hristos). Mă rog şi mă întreb ce îi este necesar acelui frate sau surori pentru mântuire, şi îmi vine gândul: să fii primul om în această lume nefericită care nu îl va călca şi care se va ruga ca Dumnezeu să-i dăruiască simţământul vieţii, în locul morţii care l-a învăluit, care îl va privi aşa cum vrea Dumnezeu şi care îi va da posibilitatea ca din sufletul său să scoată comoara duhovnicească ascunsă; fără a lua în consideraţie dacă el acceptă sau nu. Căci, după cum Tatăl scoală pe cei morţi şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă celor ce voieşte. (Ioan 5, 21) 

CUPRINS
Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
Vocatie si activitati secundare... 30
Concluzii... 33
PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
Magnum Opus... 41
Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
Studii in alte domenii... 47
Medalion comemorativ... 48
Bibliografi a autorului... 51
Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
Multumiri... 111
Introducere... 113
Obiectivul si scopul studiului... 115
Geneza studiului... 117
Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
Izvoarele... 121
Precizare privind nomenclatura... 121
6 Cuprins
Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
B. Nomenclatura... 129
C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
I. Dipticele celor morti... 131
1. Ecfonisul proestosului... 131
2. Dipticele diaconale... 132
II. Dipticele celor vii... 133
1. Ecfonisul proestosului... 134
2. Dipticele diaconale... 135
III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
1. Manuscrisele medievale... 136
2. Un text modern de la Ierusalim... 137
3. Practica actuala... 140
a. Liturghia patriarhala... 140
b. Liturghia episcopala... 140
IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
Concluzii... 143
Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
in izvoarele timpurii... 147
A. Prezentarea aspectului analizat... 147
I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
II. Locul originar al dipticelor... 151
III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
1. Ignatie al Antiohiei... 157
2. Ciprian al Cartaginei... 158
C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
I. Egipt... 158
1. Evhologhionul lui Serapion... 158
Cuprins 7
2. Papirusul Strasbourg... 160
3. Didascalia Arabica... 161
II. Palestina... 162
1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
2. Ieronim... 163
3. Testamentum Domini... 164
III. Cipru... 165
IV. Antiohia... 166
1. Constitutiile Apostolice... 166
2. Teodor al Mopsuestiei... 166
3. Ioan Hrisostom... 166
V. Cilicia... 172
1. Teodor al Mopsuestiei... 172
2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
1. Iacob de Sarug... 178
2. Canoanele lui Marutas... 180
VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
1. Narsai... 182
2. Gabriel de Basra... 183
Concluzii... 184
Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
A. Palestina... 187
I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
Liturghiei Sf. Iacov... 193
B. Dipticele armene... 193
I. Pataragul... 193
8 Cuprins
II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
1. Hosrov Anjewac῾i... 197
2. Nersēs Lambronac῾i... 197
3. YovhannÄ“s Arčišec῾i... 198
III. Concluzia B: dipticele armene... 198
C. Siria si Mesopotamia... 199
I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
1. Talcuitorii... 199
2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
3. Šararul maronit... 201
II. Dipticele siro-antiohiene... 202
III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
D. Dipticele egiptene... 204
I. Mijlocirile copte astazi... 205
II. Dipticele etiopiene... 206
III. Faclia din intuneric... 207
IV. Fragmente dipticale... 208
1. Papirusul Cairo 10395A... 210
2. Papirusul Berlin 3602... 210
3. Dipticul Luxor... 212
4. Dipticul Boston... 215
5. Papirusul Viena... 215
6. Coptica Lovaniensia 28... 216
7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
8. Papirusul Londra 514... 218
9. Papirusul Londra 513... 220
10. Papirusul Londra 155... 221
11. Papirusul Londra 971... 222
V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
Cuprins 9
Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
istorie Si liturghie... 227
A. Izvoarele istorice... 227
I. Ioan Hrisostom... 227
1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
si mortii sale... 229
II. Izvoare ulterioare... 233
1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
3. Maxim Marturisitorul... 236
B. Izvoarele liturgice... 238
I. Protheoria... 238
II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
III. Degenerarea dipticelor... 244
1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
IV. Un diptic italo-grecesc... 247
V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
„Vrednic este cu adevarat…”... 251
Concluzii... 253
Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
istorie Si liturghie... 255
A. Izvoarele istorice... 255
I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
1. Controversa monofi zita timpurie... 255
2. Schisma acachiana... 256
10 Cuprins
3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
in cadrul patriarhiilor... 265
1. In Patriarhia Antiohiei... 265
2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
IV. Pomenirea suveranilor... 268
B. Izvoarele liturgice... 269
I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
1. Textul receptus... 269
2. Particularitatea italo-greceasca... 273
3. Locul ecfonisului... 274
II. Dipticele diaconale... 274
1. Evhologhioanele manuscrise... 274
a. Grott aferrata Gb IV... 275
b. Sinai Gr. 958... 276
c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
d. Τextul receptus... 276
2. Manuscrisele diaconiconului... 277
a. Sinai Gr. 1040... 277
b. Paris Gr. 2509... 279
3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
4. Diataxele... 282
a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
b. Vatican Gr. 573... 283
c. Vatoped 133 (744)... 283
5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
Cuprins 11
1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
7. Cinovnikul de la Moscova... 292
IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
anaforaua numelor... 293
V. Variante ale exclamatiei:
Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
Concluzii... 296
Excurs... 299
Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
cine, unde Si in ce ordine?... 303
A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
I. Dipticele celor vii... 305
1. Demnitarii din ierarhie... 305
2. Suveranii... 306
II. Dipticele celor morti... 307
1. Ierarhia... 307
2. Suveranii... 309
III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
B. Locul originar si succesiunea dipticelor
in Liturghia bizantina... 312
I. Ioan Hrisostom... 312
II. Maxim Marturisitorul... 315
III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
12 Cuprins
IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
Concluzii... 321
Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
Localizare... 325
Tipuri de diptice... 326
1. Dipticele ierarhice... 328
2. Dipticele de comuniune... 328
3. Dipticele confesionale... 328
4. Dipticele mixte... 329
Caracteristici structurale... 330
1. Antiohia... 330
2. Ierusalim... 330
3. Alexandria... 330
De ce diptice?... 331
Amplifi care si declin... 332
Consideratii pastorale... 335
Index de manuscrise... 339
Index general... 343
Postfata... 363CUPRINS
Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
Vocatie si activitati secundare... 30
Concluzii... 33
PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
Magnum Opus... 41
Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
Studii in alte domenii... 47
Medalion comemorativ... 48
Bibliografi a autorului... 51
Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
Multumiri... 111
Introducere... 113
Obiectivul si scopul studiului... 115
Geneza studiului... 117
Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
Izvoarele... 121
Precizare privind nomenclatura... 121
6 Cuprins
Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
B. Nomenclatura... 129
C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
I. Dipticele celor morti... 131
1. Ecfonisul proestosului... 131
2. Dipticele diaconale... 132
II. Dipticele celor vii... 133
1. Ecfonisul proestosului... 134
2. Dipticele diaconale... 135
III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
1. Manuscrisele medievale... 136
2. Un text modern de la Ierusalim... 137
3. Practica actuala... 140
a. Liturghia patriarhala... 140
b. Liturghia episcopala... 140
IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
Concluzii... 143
Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
in izvoarele timpurii... 147
A. Prezentarea aspectului analizat... 147
I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
II. Locul originar al dipticelor... 151
III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
1. Ignatie al Antiohiei... 157
2. Ciprian al Cartaginei... 158
C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
I. Egipt... 158
1. Evhologhionul lui Serapion... 158
Cuprins 7
2. Papirusul Strasbourg... 160
3. Didascalia Arabica... 161
II. Palestina... 162
1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
2. Ieronim... 163
3. Testamentum Domini... 164
III. Cipru... 165
IV. Antiohia... 166
1. Constitutiile Apostolice... 166
2. Teodor al Mopsuestiei... 166
3. Ioan Hrisostom... 166
V. Cilicia... 172
1. Teodor al Mopsuestiei... 172
2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
1. Iacob de Sarug... 178
2. Canoanele lui Marutas... 180
VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
1. Narsai... 182
2. Gabriel de Basra... 183
Concluzii... 184
Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
A. Palestina... 187
I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
Liturghiei Sf. Iacov... 193
B. Dipticele armene... 193
I. Pataragul... 193
8 Cuprins
II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
1. Hosrov Anjewac῾i... 197
2. Nersēs Lambronac῾i... 197
3. YovhannÄ“s Arčišec῾i... 198
III. Concluzia B: dipticele armene... 198
C. Siria si Mesopotamia... 199
I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
1. Talcuitorii... 199
2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
3. Šararul maronit... 201
II. Dipticele siro-antiohiene... 202
III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
D. Dipticele egiptene... 204
I. Mijlocirile copte astazi... 205
II. Dipticele etiopiene... 206
III. Faclia din intuneric... 207
IV. Fragmente dipticale... 208
1. Papirusul Cairo 10395A... 210
2. Papirusul Berlin 3602... 210
3. Dipticul Luxor... 212
4. Dipticul Boston... 215
5. Papirusul Viena... 215
6. Coptica Lovaniensia 28... 216
7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
8. Papirusul Londra 514... 218
9. Papirusul Londra 513... 220
10. Papirusul Londra 155... 221
11. Papirusul Londra 971... 222
V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
Cuprins 9
Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
istorie Si liturghie... 227
A. Izvoarele istorice... 227
I. Ioan Hrisostom... 227
1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
si mortii sale... 229
II. Izvoare ulterioare... 233
1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
3. Maxim Marturisitorul... 236
B. Izvoarele liturgice... 238
I. Protheoria... 238
II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
III. Degenerarea dipticelor... 244
1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
IV. Un diptic italo-grecesc... 247
V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
„Vrednic este cu adevarat…”... 251
Concluzii... 253
Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
istorie Si liturghie... 255
A. Izvoarele istorice... 255
I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
1. Controversa monofi zita timpurie... 255
2. Schisma acachiana... 256
10 Cuprins
3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
in cadrul patriarhiilor... 265
1. In Patriarhia Antiohiei... 265
2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
IV. Pomenirea suveranilor... 268
B. Izvoarele liturgice... 269
I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
1. Textul receptus... 269
2. Particularitatea italo-greceasca... 273
3. Locul ecfonisului... 274
II. Dipticele diaconale... 274
1. Evhologhioanele manuscrise... 274
a. Grott aferrata Gb IV... 275
b. Sinai Gr. 958... 276
c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
d. Τextul receptus... 276
2. Manuscrisele diaconiconului... 277
a. Sinai Gr. 1040... 277
b. Paris Gr. 2509... 279
3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
4. Diataxele... 282
a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
b. Vatican Gr. 573... 283
c. Vatoped 133 (744)... 283
5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
Cuprins 11
1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
7. Cinovnikul de la Moscova... 292
IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
anaforaua numelor... 293
V. Variante ale exclamatiei:
Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
Concluzii... 296
Excurs... 299
Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
cine, unde Si in ce ordine?... 303
A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
I. Dipticele celor vii... 305
1. Demnitarii din ierarhie... 305
2. Suveranii... 306
II. Dipticele celor morti... 307
1. Ierarhia... 307
2. Suveranii... 309
III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
B. Locul originar si succesiunea dipticelor
in Liturghia bizantina... 312
I. Ioan Hrisostom... 312
II. Maxim Marturisitorul... 315
III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
12 Cuprins
IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
Concluzii... 321
Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
Localizare... 325
Tipuri de diptice... 326
1. Dipticele ierarhice... 328
2. Dipticele de comuniune... 328
3. Dipticele confesionale... 328
4. Dipticele mixte... 329
Caracteristici structurale... 330
1. Antiohia... 330
2. Ierusalim... 330
3. Alexandria... 330
De ce diptice?... 331
Amplifi care si declin... 332
Consideratii pastorale... 335
Index de manuscrise... 339
Index general... 343
Postfata... 363