(lipsa text)

(lipsa text)

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si folositoare. Ea a fost scrisa de Duhul Sfant pentru ca sa gasim in ea, intocmai ca intr-un spital sufletesc, la care sa vina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia.  Caci este scris Doctoria este aceea care va face sa inceteze suferintele cele mari.  Intradevar, altceva ne invata Cartile Profetilor, altceva cele istorice, altceva Legea si altceva indemnurile date prin Proverbe.  Cartea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate.  Ea profeteste cele viitoare, insemneaza faptele istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un singur cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos.  Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit.  Ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos.  In genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cautau sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate.  Iar la aceasta ajunge prin crearea ingrijita a unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cugetele cele intelepte.

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si folositoare. Ea a fost scrisa de Duhul Sfant pentru ca sa gasim in ea, intocmai ca intr-un spital sufletesc, la care sa vina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia.  Caci este scris Doctoria este aceea care va face sa inceteze suferintele cele mari.  Intradevar, altceva ne invata Cartile Profetilor, altceva cele istorice, altceva Legea si altceva indemnurile date prin Proverbe.  Cartea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate.  Ea profeteste cele viitoare, insemneaza faptele istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un singur cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos.  Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit.  Ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos.  In genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cautau sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate.  Iar la aceasta ajunge prin crearea ingrijita a unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cugetele cele intelepte.

Poporul nemuritorilor a avut un alt nume - cel de dac.

Fiecare dac ducea pe pamant o lupta plina de incrancenare; existenta fiintei umane este o lupta asemanatoare.  Insa, luptand, dacul nu cauta sa-si castige doar painea ori sa-si apere viata.  Nu lupta nici pentru cuceriri ori bogatii, asa cum, fac aproape toti oamenii.  Daca dacii luptau pe parcursul intregii lor vieti pamantesti, faceau aceasta mai degraba pentru a nu pierde vesnicia.  Scopul lor pe pamant era vesnicia.  Unui asemenea popor, alcatuit doar din oameni indrazneti cu pasiune de vesnicie, merita sa-i fie consacrata o biografie ampla, cu atat mai mult cu cat o astfel de biografie nu exista.

„În viață, omul să culeagă precum
albina din flori: ceea ce este bun!”
(Sfântul Vasile cel Mare)

Acum, în prag de nou secol și mileniu, lucrarea își păstrează actualitatea prin faptul că abordează problemele generale ale omenirii: caracterul, soarta, voința, morala, profesia, relațiile cu oamenii. Cartea ne ia prin surprindere prin frumusețea argumentării ideilor dezbătute, prin delicatețea cu care se adresează cititorilor, prin parfumul și culoarea ușor arhaică a limbii traducătorului, care reușește, printr- o fericită așezare în context, să ofere cititorilor o bogăție inestimabilă de idei, de o adâncă și penetrantă putere de sugestie. Nu putem trece cu vederea în această pledoarie pentru
actualitatea lucrării, punctele de vedere originale și incitante, afirmate în comentariul unor personaje și situații literare, mitice, religioase, filosofice, cu care este impregnat textul.
Îndemnul acestei cărți este: „Să fii OM! Să te ridici la statutul de OM!” Un om demn de numele său este rezultatul unei voințe disciplinate, a unui efort personal de autodepășire, de cumpătare și înfrânare a gândurilor, a faptelor și a instinctelor sale.
Avem în firea noastră instincte egoiste și răutăcioase, dar suntem străbătuți și de sentimente înălțătoare, nobile, adevărate. Din aceste două feluri de porniri se naște lupta între bine
și rău.
Oricât de grea ar părea lupta, trebuie să învingem, dacă dorim să demonstrăm măreția și noblețea sufletească. „Câtă vreme este între voi pizmă, și ceartă, și dezbinări, nu sunteți oare, trupești și nu după firea omenească umblați?”, ne întreabă retoric Sfântul Apostol Pavel (1 Corinteni 3,3). „Iar
cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele” (Galateni 5,24). Tot el ne îndeamnă să luptăm cu patimile și pornirile firești, căci „oricine se luptă se înfrânează de la toate”, iar cel ce se înfrânează primește „cunună nestricăcioasă” (I Corinteni 9,
24-25). Cununile se dau pe măsura luptei!

Indrumarea vietii

Ne-am străduit, atât cât ne-a stat în putere, să scriem viața unuia dintre cei mai înzestrați duhovnicește urmași ai lui Adam, a Cuviosului Mărturisitor, a Starețului celui Nebun pentru Hristos, cu toate că viața sa bogată este cu neputință a fi scrisă de un muritor de rând, căci numai Domnul știe totul despre ea.

Avea ochii mari și luminoși, în care strălucea dragostea, și, mai mult decât orice, vorbea despre aceasta: despre faptul că dragostea este mai presus de orice pravilă și că oamenii vremurilor din urmă se vor mântui doar prin dragoste, bunătate și smerenie.

Ca răsplată pentru credința sa cea fără de margini în Domnul, Starețul a fost învrednicit și după moarte de darul tămăduirii, ca în timpul vieții sale. Prin urmare, la mormântul său nu se sfârșește niciodată mulțimea de oameni care primesc în chip minunat tămăduire prin untdelemnul din candela sa.

Iubiți frați și surori, cu dragoste întru Hristos vă rog, nu deznădăjduiți! Rugați-vă lui Dumnezeu, cereți Starețului Gavriil și fiecăruia i se va da după a sa credință, căci Părintele Gavriil mereu însămânța și revărsa dragoste peste cei din jurul său, întărind pe oameni în credință și sporindu-le nădejdile.

In rugaciune tine-te de regula urmatoare: mai bine spui cinci cuvinte din inima decat nenumarate cu limba.  Cand bagi de seama ca inima ta e rece si nu ai chef sa te rogi, opreste-te, incalzesteti inima cu oarecare imagine vie - de pilda, cea a ticalosiei tale, a saraciei si a orbirii tale duhovnicesti - sau prin gandul la marile binefaceri din fiecare clipa ale lui Dumnezeu fata de tine si de tot neamul omenesc, mai ales fata de crestini, iar apoi roaga-te fara graba, cu simtire calda.  Chir daca nu vei reusi sa citesti toate rugaciunile, n-o sa fie nici un necaz, iar folosul din rugaciunea nepripita si calda va fi mult mai mare decat daca ai citi toate rugaciunile, dar in graba, fara simtire.

Sfantul Ioan de Kronstadt

Maslul este Taina Sfanta a ungerii dreptcredinciosilor crestini cu untdelemnul sfintit de Preotii bisericii.  In Taina aceasta, prin rugaciunile preotilor si ungerea trupurilor bolnave cu untdelemn sfintit, se impartaseste bolnavilor ce-l primesc cu toata buna pregatire si credinciosie, Harul tamaduirii de bolile sufletesti si trupesti, adica: iertarea pacatelor, intarirea sufletului si vindecarea trupului, de va fi folositor.