Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Dintre Parintii nedreptatiti ai Bisericii noastre face parte si Cuviosul Parinte Gheorghe, Hagi-Gheorghe, care este un sfant al vremurilor noastre. Chiar putem spune ca este un mare sfant, in raport cu starea duhovniceasca a epocii noastre. Staretul a lasat un nume mare. "Un mare ascet si un aspru postitor", se spunea despre el. Cu numele sau erau numiti toti cei care posteau cu asprime. "Acesta este un Hagi-Gheorghe", spuneau. Hagi-Gheorghe avea pentru toti multa dragoste, o dragoste curata. Era totdeauna pasnic, ingaduitor si ierta usor. Avea o inima mare, de aceea ii incapea pe toti, asa cum erau. Traind o viata ingereasca, s-a induhovnicit, a devenit un inger care zbura spre cer, deoarece n-a tinut nimic pentru sine, nici patimi sufletesti, nici lucruri materiale. Pe toate le-a lepadat, de aceea a si zburat la inaltime.

Conceptul de frumusete duhovniceasca izvoraste atat din scrierile unor mari filosofi ai Antichitatii(Platon, Aristotel), dar, mai ales, din Sfanta Scriptura si din scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii Rasaritene. Lucrarile cuprinse in Filocalia nu sunt altceva decat o ilustrare a conceptului iubirii de frumusete duhovniceasca. Toata osteneala si nevointele vietii noastre duhovnicesti sa le indreptam pururea catre dobandirea acestei frumuseti launtrice, cea care ne face sa fim bineplacuti lui Dumnezeu si care sa ne fie zestrea noastra pentru viata vesnica! Pr. Dr. Marin Comanescu

Omule bun, opreste-te pentru cateva clipe asupra acestor pagini pe care le-am scris cu dragoste si din dragoste fata de tine care esti zidirea lui Dumnezeu si pribegesti printari straine. Vei gasi mustrari dar vei gasi si mangaieri. Oare doctorul nu curata mai intai rana si apoi pune balsamul vindecator? Asa am incercat si eu, chiar daca, poate, nu am reusit asa cum trebuia, neavand iscusinta scrisului. Dar sper ca vei fi intelegator, acolo unde am gresit. Si nu m-a lasat inima sa scriu doar despre romanii plecati in strainatate. De aceea, am scris cateva lucruri si despre problemele tarii mustrand si mangaind dupa cum am crezut de cuviinta. Cineva din strainatate mi-a pus o intrebare: Parinte, oare calugarii din Sfantul Munte nu au nimic de spus in legatura cu problemele cu care se confrunta tara si credinta noastra ortodoxa? Si acelui roman ii raspund scriind aceasta carte. Da, asa gandesc calugarii romani din Sfantul Munte si sunt alaturi de tara lor, facand rugaciuni necontenite pentru binele ei.

In nevointa sa ascetica, care a durat patruzeci de ani si care a fost pecetluita cu sange, Staretul a patimit in felurite chipuri si astfel a invatat, a cunoscut si a experimentat toate felurile de lupte ascetice. De aceea a si invatat in chip neinselat si cu multa intelepciune si discernamant pe cei care au dorit cu multa lepadare de sine sa guste din hrana cea nestricacioasa a Rugaciunii mintii si din apa cea vie a descoperirilor dumnezeiesti de care s-a invrednicit. Aceste nenumarate comori ale Harului dumnezeiesc, pe care si le invistierise in inima sa, le daruia cu imbelsugare nu numai binecuvantatilor sai ucenici, care il iubeau pana la jertfa, dar si celor care cu credinta cautau margaritarul ascuns si ceresc al DUMNEZEIESTII DRAGOSTE. Urmasilor sai duhovnicesti si fratilor in Hristos, clerici, monahi si laici, le-a lasat ca mostenire sfanta nu numai invatatura despre lucrarea practica si contemplativa a Rugaciunii mintii si a inimii, dar si nesfarsita sa dragoste si afectiune, nefatarnica lui indelunga-rabdare, povatuirea sa plina de discernamant intru intelepciunea Domnului, ingaduinta lui dusa pana la limita fata de neputinta omeneasca, pilda sa de nevoitor si toate cele care decurg in mod foarte firesc din ea.

Cartea prezinta viata si minunile Sfintei Nina cea care a jucat un rol important in istoria bisericii ortdoxe din Georgia. Desi Georgia a cunoscut foarte devreme crestinismul, prin Sf. Apostol Andrei, intoarcerea intregii tari la crestinism s-a facut in anul 40 de catre Sfinta Nina cea intocmai cu apostolii.

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti de la Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea si a-i cere sfat oameni din cele mai diferite colturi ale lumii: Australia, America, Canada, Germania, Rusia, Romania, Franta, Africa. Si toti plecau bucurosi si impacati sufleteste dupa o intalnire cu parintele.

Secolul al XVI-lea a fost secolul marilor prigoane. Cu toate acestea, s-au pastrat multe istorisiri si povestiri deosebite de la cei care au cunoscut indeaproape dragostea si virtutea Sfantului David, care au auzit invatatura lui si au admirat prezenta sa luminoasa. Exista asadar, multe date si povestiri care pot completa chiar cu amanunte biografia alcatuita de monahul Hristofor. Scrisa in limba greaca veche, neinteleasa astazi de oamenii simpli si de tinerii care nu o mai invata in scoli, biografia aceasta prezinta in linii generale viata Sfantului.

Studiu istoric despre cauzele schismei, despre perpetuarea acesteia si despre posibilitatea sau imposibilitatea unirii celor doua Biserici, rasaritene si apusene.

Acest volum cuprinde articole ce privesc cele mai imporatnte subiecte legate de viata de familie scrise de clerici, oameni de stiinta, dar si simpli familisti. Temele tratate sunt cercetate si analizate din perspectiva duhovniceasca, stiintifica si, mai cu seama, sunt oferite sfaturi si solutii practice. Aceasta este si trasatura principala a cartii: valoarea ei sta in experienta, adica are folos practic. Si, asa cum se stie: cuvintele din experienta de nevoie trebuie sa le primim(Sfantul Isaac Sirul). Nu este lipsita de importanta experienta tuturor celor care au scris, unii ca parinti, care au crescut si invatat corect zeci de copii, altii ca duhovnici experimentati, care, cu ajutorul Harului lui Dumnezeu, au ajutat multe familii si ne ofera sfatul lor luminat si discret, iar altii ca oameni de stiinta, care, printr-o indelungata cercetare si studiere a subiectelor legate de familie, ne ofera cu durere si dragoste esenta intelepciunii lor. Tuturor acestor scriitori le multumim nespus de mult pentru prinosul lor dezinteresat.

Aceasta carte de suflet folositoare a Egumenului Sfintei Manastiri Filotheu, Arhimandritul Efrem, pote fi socotita o visterie duhovniceasca. Ea cuprinde multime de comori duhovnicesti. Cuvantul sau simplu si intelept, concis si direct, ascetic si ortodox, cade usor ca o ploaie pe pamant uscat, izvoraste ca un paraias, adapand tot sufletul cuvantator si iubitor de Dumnezeu ce inseteaza si este precum pomul rasadit langa izvoarele apelor.

Pastrator cu scumpatate si lucrator al traditiei noastre patristice, Staretul Iosif n-a incetat vreodata lucrarea inalta a pocaintei, potrivit terminologiei Parintilor nostri. Asezand faptuirea drept temelie a contemplatiei, Staretul a strabatut calea vietii duhovnicesti cu multa suferinta, urcand toate treptele scarii duhovnicesti. Si astfel, cu ajutorul Harului, ajungand purtator de Dumnezeu si minte indumnezeita, ne-a daruit intr-o forma innoita, noua, celor de azi, care suntem mult insetati si lipsiti de invatatura, toata traditia Parintilor celor de demult. Staretul, dupa ce a strabatut acelasi drum si a facut aceeasi calatorie purtatoare de cruce ca si cei din vechime, impartasindu-ne experientele sale, ne da posibilitatea si noua, celor de azi, sa fim urmasi si continuatori ai Sfintilor nostri Parinti. Monahul Iosif Vatopedinul

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice. Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-94059-2-5
Status: momentan indisponibil

Leacuri pentru framantarile omului contemporan

Colectia: Alte carti
Autor: Lipsa autor
Editura: Elena
Numar de pagini: 176

Mare greseala este ca oamenii au un Dumnezeu inchipuit de ei. Ca astfel sa asculte El de ei, nu ei de El. Omul nu se angajeaza la o traire in credinta autentica. Vedeti? Deci nu un Dumnezeu pe Care sa-L vorbesti de bine, ci sa-L asculti, sa-L traiesti. Sa te indumnezeiesti. Deci nu Unul inventat de tine, ca sa-ti menajeze slabiciunile. Ca nu e usor sa te desprinzi de o comoditate in care te-ai simtit bine si ai crezut ca ai atins cote inalte. Si Hristos iti cere lucrul acesta – sa te lepezi de egoism. Nu trebuie sa ne izolam de creatia Sa prin diferite preocupari egoiste. „Ca eu am viata mea, Dumnezeul meu...” Oamenii trebuie sa stie Cine i-a făcut, de ce i-a facut si care este finalitatea vietii. Sa mearga pe drumul care duce spre a se cunoaste pe sine. Asta e o condiție sine qua non a noastra, a tuturor. Sa ne intrebam: de ce suntem facuti, care e scopul, ce-i cu moartea, cu Raiul, cu iadul? Sunt ele o realitate sau simple povesti? Nu exista sa zici vreodata „n-am stiut”. Nu ai auzit niciodata ca bat clopotele? Care pe latineste inseamna „cheama viii, plange mortii, imprastie viforele” – bataia clopotelor. Poti sa spui ca nu ai auzit clopotele? Pare paradoxal, dar ele nu rasuna degeaba. Si bat patrunzator! Astea sunt valori pe care ni le-a dat Dumnezeu si noi le vindem pe doi lei. Se stie ca exista fierbinte si rece, dar sa fii caldicel este primejdios (v. Apoc. 3, 16). Nu vrei sa fii nici asa, nici asa, sau vrei sa te mangai cu aceea ca esti credincios, dar asa, in felul tau. Nu. Ori fierbinte, ori rece, pentru ca cel rece isi va da seama, mai repede, ca totusi este intr-un sentiment de raspundere, pe undeva, psihologic privind lucrurile, si isi poate reveni. Dar cel caldicel, care nu este nici colo si nici dincolo si are un fel de „Dumnezeu” al lui, acela este in foarte mare primejdie, pentru ca se multumeste doar cu ceea ce i se pare ca are. Chiar Evanghelia spune: „iar de la cel ce nu are, si ce i se pare ca are se va lua de la el” (Luca 8, 18).

Pret: 12.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- Volumul de față – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat și publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, plină de duhul luminării și necesară vremurilor noastre, care au uitat ce înseamnă isihia.
  Chintesența unei înțelegeri la care mintea creștină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice și aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienței negrăite a rugăciunii neîncetate și al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
  Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor și duhurilor, vindecarea trupească, dar și a patimilor, însuflețind spre însușirea neîntârziată a tuturor virtuților, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei și viețuirii creștine.

Cum primim in inima Rugaciunea lui Iisus. Sfaturile unui isihast necunoscut - Lipsa autor

Elena

Prohodul Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos - Lipsa autor

Elena

- ercetările contemporane au evidențiat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecințele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opțiunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară și benefică pentru sănătatea noastră.
  Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creșterea riscului de obezitate, diabet de tip 2 și afecțiuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamații cronice în organism, afectând în mod negativ funcțiile sistemului imunitar și ale organelor interne.
  
  Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.
  
  Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viață echilibrat și într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienți esențiali și pot contribui la menținerea unui nivel constant de
  energie, evitând creșterile bruște și scăderile de zahăr din sânge.
  Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opțiune delicioasă, ci și o decizie înțeleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.
  
  În bucătărie, explorarea și adoptarea unor rețete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase și de a încorpora gusturi noi și inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim și selectăm deserturile, contribuind la un stil de viață mai echilibrat și plin de vitalitate.

100 prajituri fara zahar - Lipsa autor

Elena

- Această lume îşi are începutul în minune, se păstrează prin minune şi se va încheia prin minune. Orice om cugetător când se eliberează din propria agonie şi frământare, şi începe să cugete despre toate câte există şi se găsesc în jurul lui, la această concluzie ar trebuie să ajungă.
  
  Însă mărturia cea mai vrednică de crezare şi fără nicio umbră de îndoială ne-o oferă Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, întărită şi completată de Sfânta Tradiţie.

105 Capete despre minuni - Lipsa autor

Elena

- Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.
  
  Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.
  
  Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

Cele mai frumoase 153 de istorisiri minunate adunate de la Sfintii Parinti - Lipsa autor

Elena

- La oameni, bunul cel mai mare este unul singur: smerenia inimii şi amintirea zilei morţii, vremea în care vom ieşi goi din această mare a vieţii şi vom vedea însoţindu-ne înfierările faptelor.
  
  Prin urmare, să străbatem largul mării acestei vieţi curaţi de întinăciune şi să dobândim drept martor al faptelor bune zidirea. Să dezlegăm nodul cel slab care ne ţine legaţi de cele prezente, să îndepărtăm inima noastră de dezmierdarea cea trecătoare, să alungăm grija de multe care ne duce la pieire, să nu ne legăm sufletul cu legături pământeşti, să dispreţuim slava care vine de la cele trecătoare de aici, să dispreţuim floarea lucrurilor deşarte, care este ca şi vopseaua care lesne îşi pierde culoarea, să străbatem viaţa ca şi cum ne-am îndrepta spre ceruri pe aripile rugăciunii. Noi, cei care păşim pe calea vieţii, să urmărim răsplata chemării celei de sus a lui Hristos.

Doua sute cinci zeci de parabole - Lipsa autor

Elena

Carti scrise de acelasi autor

- Mi-ar surade sa-mi iau pseudonimul Didim (acesta a fost un critic rau de tot, poreclit Halkenteros, adica "Mate de arama", pentru ca digera orice) si sa scriu despre fiecare editie eminesciana in parte. Cred, insa, ca s-ar speria lumea si nu l-ar mai edita pe Eminescu. Mai bine in salbaticia de acum, cu atatea sisteme ortografice, de punctuatie, de antologare - decat deloc. Eminescu se aseaza in mintea si sufletul romanilor si asa, lasand fiecaruia dreptul si ragazul sa-l regandeasca.

Eminescu dupa marea scanare - Lipsa autor

Elena

- CUPRINS
  Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
  Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
  Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
  Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
  Vocatie si activitati secundare... 30
  Concluzii... 33
  PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
  Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
  Magnum Opus... 41
  Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
  O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
  Studii in alte domenii... 47
  Medalion comemorativ... 48
  Bibliografi a autorului... 51
  Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
  Multumiri... 111
  Introducere... 113
  Obiectivul si scopul studiului... 115
  Geneza studiului... 117
  Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
  Izvoarele... 121
  Precizare privind nomenclatura... 121
  6 Cuprins
  Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
  A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
  B. Nomenclatura... 129
  C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
  I. Dipticele celor morti... 131
  1. Ecfonisul proestosului... 131
  2. Dipticele diaconale... 132
  II. Dipticele celor vii... 133
  1. Ecfonisul proestosului... 134
  2. Dipticele diaconale... 135
  III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
  1. Manuscrisele medievale... 136
  2. Un text modern de la Ierusalim... 137
  3. Practica actuala... 140
  a. Liturghia patriarhala... 140
  b. Liturghia episcopala... 140
  IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
  Concluzii... 143
  Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
  in izvoarele timpurii... 147
  A. Prezentarea aspectului analizat... 147
  I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
  II. Locul originar al dipticelor... 151
  III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
  B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
  1. Ignatie al Antiohiei... 157
  2. Ciprian al Cartaginei... 158
  C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
  I. Egipt... 158
  1. Evhologhionul lui Serapion... 158
  Cuprins 7
  2. Papirusul Strasbourg... 160
  3. Didascalia Arabica... 161
  II. Palestina... 162
  1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
  2. Ieronim... 163
  3. Testamentum Domini... 164
  III. Cipru... 165
  IV. Antiohia... 166
  1. Constitutiile Apostolice... 166
  2. Teodor al Mopsuestiei... 166
  3. Ioan Hrisostom... 166
  V. Cilicia... 172
  1. Teodor al Mopsuestiei... 172
  2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
  3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
  VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
  1. Iacob de Sarug... 178
  2. Canoanele lui Marutas... 180
  VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
  1. Narsai... 182
  2. Gabriel de Basra... 183
  Concluzii... 184
  Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
  A. Palestina... 187
  I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
  II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
  III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
  Liturghiei Sf. Iacov... 193
  B. Dipticele armene... 193
  I. Pataragul... 193
  8 Cuprins
  II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
  1. Hosrov Anjewac῾i... 197
  2. Nersēs Lambronac῾i... 197
  3. Yovhannēs Arčišec῾i... 198
  III. Concluzia B: dipticele armene... 198
  C. Siria si Mesopotamia... 199
  I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
  1. Talcuitorii... 199
  2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
  3. Šararul maronit... 201
  II. Dipticele siro-antiohiene... 202
  III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
  D. Dipticele egiptene... 204
  I. Mijlocirile copte astazi... 205
  II. Dipticele etiopiene... 206
  III. Faclia din intuneric... 207
  IV. Fragmente dipticale... 208
  1. Papirusul Cairo 10395A... 210
  2. Papirusul Berlin 3602... 210
  3. Dipticul Luxor... 212
  4. Dipticul Boston... 215
  5. Papirusul Viena... 215
  6. Coptica Lovaniensia 28... 216
  7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
  8. Papirusul Londra 514... 218
  9. Papirusul Londra 513... 220
  10. Papirusul Londra 155... 221
  11. Papirusul Londra 971... 222
  V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
  Cuprins 9
  Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
  istorie Si liturghie... 227
  A. Izvoarele istorice... 227
  I. Ioan Hrisostom... 227
  1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
  2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
  si mortii sale... 229
  II. Izvoare ulterioare... 233
  1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
  2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
  3. Maxim Marturisitorul... 236
  B. Izvoarele liturgice... 238
  I. Protheoria... 238
  II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
  1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
  2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
  III. Degenerarea dipticelor... 244
  1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
  2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
  IV. Un diptic italo-grecesc... 247
  V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
  VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
  VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
  „Vrednic este cu adevarat…”... 251
  Concluzii... 253
  Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
  istorie Si liturghie... 255
  A. Izvoarele istorice... 255
  I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
  1. Controversa monofi zita timpurie... 255
  2. Schisma acachiana... 256
  10 Cuprins
  3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
  4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
  5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
  II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
  in cadrul patriarhiilor... 265
  1. In Patriarhia Antiohiei... 265
  2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
  III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
  IV. Pomenirea suveranilor... 268
  B. Izvoarele liturgice... 269
  I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
  1. Textul receptus... 269
  2. Particularitatea italo-greceasca... 273
  3. Locul ecfonisului... 274
  II. Dipticele diaconale... 274
  1. Evhologhioanele manuscrise... 274
  a. Grott aferrata Gb IV... 275
  b. Sinai Gr. 958... 276
  c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
  d. Τextul receptus... 276
  2. Manuscrisele diaconiconului... 277
  a. Sinai Gr. 1040... 277
  b. Paris Gr. 2509... 279
  3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
  4. Diataxele... 282
  a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
  b. Vatican Gr. 573... 283
  c. Vatoped 133 (744)... 283
  5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
  III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
  Cuprins 11
  1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
  2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
  3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
  4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
  5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
  6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
  7. Cinovnikul de la Moscova... 292
  IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
  anaforaua numelor... 293
  V. Variante ale exclamatiei:
  Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
  VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
  Concluzii... 296
  Excurs... 299
  Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
  cine, unde Si in ce ordine?... 303
  A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
  I. Dipticele celor vii... 305
  1. Demnitarii din ierarhie... 305
  2. Suveranii... 306
  II. Dipticele celor morti... 307
  1. Ierarhia... 307
  2. Suveranii... 309
  III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
  IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
  B. Locul originar si succesiunea dipticelor
  in Liturghia bizantina... 312
  I. Ioan Hrisostom... 312
  II. Maxim Marturisitorul... 315
  III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
  12 Cuprins
  IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
  V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
  Concluzii... 321
  Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
  Localizare... 325
  Tipuri de diptice... 326
  1. Dipticele ierarhice... 328
  2. Dipticele de comuniune... 328
  3. Dipticele confesionale... 328
  4. Dipticele mixte... 329
  Caracteristici structurale... 330
  1. Antiohia... 330
  2. Ierusalim... 330
  3. Alexandria... 330
  De ce diptice?... 331
  Amplifi care si declin... 332
  Consideratii pastorale... 335
  Index de manuscrise... 339
  Index general... 343
  Postfata... 363CUPRINS
  Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
  Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
  Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
  Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
  Vocatie si activitati secundare... 30
  Concluzii... 33
  PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
  Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
  Magnum Opus... 41
  Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
  O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
  Studii in alte domenii... 47
  Medalion comemorativ... 48
  Bibliografi a autorului... 51
  Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
  Multumiri... 111
  Introducere... 113
  Obiectivul si scopul studiului... 115
  Geneza studiului... 117
  Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
  Izvoarele... 121
  Precizare privind nomenclatura... 121
  6 Cuprins
  Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
  A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
  B. Nomenclatura... 129
  C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
  I. Dipticele celor morti... 131
  1. Ecfonisul proestosului... 131
  2. Dipticele diaconale... 132
  II. Dipticele celor vii... 133
  1. Ecfonisul proestosului... 134
  2. Dipticele diaconale... 135
  III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
  1. Manuscrisele medievale... 136
  2. Un text modern de la Ierusalim... 137
  3. Practica actuala... 140
  a. Liturghia patriarhala... 140
  b. Liturghia episcopala... 140
  IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
  Concluzii... 143
  Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
  in izvoarele timpurii... 147
  A. Prezentarea aspectului analizat... 147
  I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
  II. Locul originar al dipticelor... 151
  III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
  B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
  1. Ignatie al Antiohiei... 157
  2. Ciprian al Cartaginei... 158
  C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
  I. Egipt... 158
  1. Evhologhionul lui Serapion... 158
  Cuprins 7
  2. Papirusul Strasbourg... 160
  3. Didascalia Arabica... 161
  II. Palestina... 162
  1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
  2. Ieronim... 163
  3. Testamentum Domini... 164
  III. Cipru... 165
  IV. Antiohia... 166
  1. Constitutiile Apostolice... 166
  2. Teodor al Mopsuestiei... 166
  3. Ioan Hrisostom... 166
  V. Cilicia... 172
  1. Teodor al Mopsuestiei... 172
  2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
  3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
  VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
  1. Iacob de Sarug... 178
  2. Canoanele lui Marutas... 180
  VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
  1. Narsai... 182
  2. Gabriel de Basra... 183
  Concluzii... 184
  Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
  A. Palestina... 187
  I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
  II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
  III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
  Liturghiei Sf. Iacov... 193
  B. Dipticele armene... 193
  I. Pataragul... 193
  8 Cuprins
  II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
  1. Hosrov Anjewac῾i... 197
  2. Nersēs Lambronac῾i... 197
  3. Yovhannēs Arčišec῾i... 198
  III. Concluzia B: dipticele armene... 198
  C. Siria si Mesopotamia... 199
  I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
  1. Talcuitorii... 199
  2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
  3. Šararul maronit... 201
  II. Dipticele siro-antiohiene... 202
  III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
  D. Dipticele egiptene... 204
  I. Mijlocirile copte astazi... 205
  II. Dipticele etiopiene... 206
  III. Faclia din intuneric... 207
  IV. Fragmente dipticale... 208
  1. Papirusul Cairo 10395A... 210
  2. Papirusul Berlin 3602... 210
  3. Dipticul Luxor... 212
  4. Dipticul Boston... 215
  5. Papirusul Viena... 215
  6. Coptica Lovaniensia 28... 216
  7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
  8. Papirusul Londra 514... 218
  9. Papirusul Londra 513... 220
  10. Papirusul Londra 155... 221
  11. Papirusul Londra 971... 222
  V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
  Cuprins 9
  Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
  istorie Si liturghie... 227
  A. Izvoarele istorice... 227
  I. Ioan Hrisostom... 227
  1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
  2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
  si mortii sale... 229
  II. Izvoare ulterioare... 233
  1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
  2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
  3. Maxim Marturisitorul... 236
  B. Izvoarele liturgice... 238
  I. Protheoria... 238
  II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
  1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
  2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
  III. Degenerarea dipticelor... 244
  1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
  2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
  IV. Un diptic italo-grecesc... 247
  V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
  VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
  VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
  „Vrednic este cu adevarat…”... 251
  Concluzii... 253
  Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
  istorie Si liturghie... 255
  A. Izvoarele istorice... 255
  I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
  1. Controversa monofi zita timpurie... 255
  2. Schisma acachiana... 256
  10 Cuprins
  3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
  4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
  5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
  II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
  in cadrul patriarhiilor... 265
  1. In Patriarhia Antiohiei... 265
  2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
  III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
  IV. Pomenirea suveranilor... 268
  B. Izvoarele liturgice... 269
  I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
  1. Textul receptus... 269
  2. Particularitatea italo-greceasca... 273
  3. Locul ecfonisului... 274
  II. Dipticele diaconale... 274
  1. Evhologhioanele manuscrise... 274
  a. Grott aferrata Gb IV... 275
  b. Sinai Gr. 958... 276
  c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
  d. Τextul receptus... 276
  2. Manuscrisele diaconiconului... 277
  a. Sinai Gr. 1040... 277
  b. Paris Gr. 2509... 279
  3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
  4. Diataxele... 282
  a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
  b. Vatican Gr. 573... 283
  c. Vatoped 133 (744)... 283
  5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
  III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
  Cuprins 11
  1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
  2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
  3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
  4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
  5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
  6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
  7. Cinovnikul de la Moscova... 292
  IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
  anaforaua numelor... 293
  V. Variante ale exclamatiei:
  Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
  VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
  Concluzii... 296
  Excurs... 299
  Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
  cine, unde Si in ce ordine?... 303
  A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
  I. Dipticele celor vii... 305
  1. Demnitarii din ierarhie... 305
  2. Suveranii... 306
  II. Dipticele celor morti... 307
  1. Ierarhia... 307
  2. Suveranii... 309
  III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
  IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
  B. Locul originar si succesiunea dipticelor
  in Liturghia bizantina... 312
  I. Ioan Hrisostom... 312
  II. Maxim Marturisitorul... 315
  III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
  12 Cuprins
  IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
  V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
  Concluzii... 321
  Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
  Localizare... 325
  Tipuri de diptice... 326
  1. Dipticele ierarhice... 328
  2. Dipticele de comuniune... 328
  3. Dipticele confesionale... 328
  4. Dipticele mixte... 329
  Caracteristici structurale... 330
  1. Antiohia... 330
  2. Ierusalim... 330
  3. Alexandria... 330
  De ce diptice?... 331
  Amplifi care si declin... 332
  Consideratii pastorale... 335
  Index de manuscrise... 339
  Index general... 343
  Postfata... 363

O istorie a Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur. Vol. IV - Dipticele - Lipsa autor

Elena

Comentar la Evanghelia de la Ioan - Lipsa autor

Elena

- Copii frumoşi, cărticica aceasta ne poartă spre anii de început ai secolului al XIX-lea, ani în care Ţara Românească a fost binecuvântată de Dumnezeu cu unul dintre cei mai de seamă Mitropoliţi ai ei, astăzi trecut în rândul Sfinţilor: Sfântul Grigorie, de la Mănăstirea Căldăruşani!
  
  A fost un ierarh atât de învăţat, atât de iubitor de carte şi de rugăciune, încât a rămas în amintirea şi conştiinţa oamenilor, peste vremi, cu supranumele de Dascălu. Haideţi, să îl cunoaştem, să îi aflăm potecile pe care şi-a purtat paşii smeriţi, prin viaţă, şi, astfel, să ne putem apropia mai cu evlavie şi cu recunoştinţă de sfintele sale moaşte, la Căldăruşani, când vom merge, la închinare!

Mitropolitul carturar. Viata Sfantului Grigorie Dascalu povestita copiilor (contine CD) - Lipsa autor

Elena

- Acest volum surprinde calaoria spirituala a lui Frank Schaeffer spre ortodoxie, pelerinaj inceput in 1976. A pornit in aceasta cautare, dupa cum el insusi scrie: "datorita nevoii mele stringente de a afla raspunsuri la intrebarile care ma framantau si de a creste intru Hristos, nu departe de El."
  
  Convertirea la ortodoxie este, fara indoiala, un act ce divulga putere spirituala si curaj din partea oricarui prozelit. Decizia lui Frank Schaeffer a fost cu atat mai curajoasa cu cat el este fiul unui autor si predicator protestant renumit si respectat in intreaga lume.

Dans de unul singur. Cautarea credintei ortodoxe in era falsei religii - Lipsa autor

Elena

- Dacă deschidem cărticica aceasta, copii, şi începem să o citim, pagină după pagină, vom pătrunde, cu paşi nevăzuţi, în peştera şi sufletul tâlharului Dismas. Tâlhar de temut şi lipsit de milă, până într-o zi, în care s-a întâmplat ceva. Ceva foarte important, atât de important, încât i-a schimbat întreaga viaţă, ba am putea spune că a schimbat viaţa întregii omeniri. Pentru că, prin tâlharul Dismas, omenirea întreagă a învăţat o lecţie. Una dătătoare de nădejde.
  
  Vreţi să aflaţi despre ce este vorba? Psssst!... Fără zgomot, luaţi cartea în mână şi deschideţi-o: rândurile vă vor purta, ca valurile unui râu de munte, prin vremurile acelea de demult, şi vă vor face martori ai unor evenimente fără de pereche!