Avva Avraam Sirul. Obstea sa si randuielile marii manastiri

Format: 14x20 cm
ISBN: 978-606-8840-14-7
Status: in stoc

Avva Avraam Sirul. Obstea sa si randuielile marii manastiri

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Sfantul Nectarie
Numar de pagini: 288

Sabino Chialà (n. 1968), Monah la mănăstirea Bose, teolog și biblist italian, siriacist și orientalist remarcabil, specialist în scrierile apocrife creștine (Libro delle parabole di Enoc, Paideia, 2007) și în literatura primelor secole ale creștinismului, s-a ocupat în mod deosebit de Părinții pustiei și de spiritualitatea monastică răsăriteană (La vita spirituale nei Padri del Deserto, Trapani, 2006), și mai ales de Avva Isaac Sirul, din ale cărui scrieri a tradus și editat în limba italiană (Isacco di Ninive. Un’umile speranza, Qiqajon, 1999; Isacco di Ninive. Terza Collezione, Leuven, 2011) și căruia îi dedică o impresionantă monografie, tradusă de curând și în limba română (Isaac Sirianul – asceză singuratică și milă fără de sfârșit, Deisis, 2012). A studiat la Universitatea din Torino și la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve și este membru al Academiei Ambroziene din Milano și al Asociației Siriaciștilor din Italia „Syriaca”.

În ambianța monahismului siro-oriental, Avva Avraam de Kashkar deține, cu siguranță, un loc de primă importanță. Comunitatea întemeiată de el pe muntele Izla, cunoscută ca „Marea Mănăstire de pe muntele
Izla“, Rânduielile monahale pe care le-a scris, precum și ucenicii lui, care au întemeiat, la rândul lor, noi mănăstiri în toată Mesopotamia și dincolo de ea, au avut un rol decisiv în dezvoltarea monahismului
siro-oriental. Am putea să facem o comparație între acest părinte din secolul al VI-lea și o altă personalitate monahală mai bine cunoscută nouă, occidentalilor, care, fiind aproape contemporană cu Avraam de
Kashkar, ne amintește în multe feluri de activitatea acestuia: este vorba de Benedict de Nursia (cca. 480-547), care este și el, într-un anume fel, un reformator al monahismului și, mai ales datorită bine cunoscutei sale
Rânduieli monahale, un inspirator al generațiilor care vor urma.

Plecând, așadar, de la figura întemeietorului, Avraam de Kashkar, vom căuta să urmărim etapele dezvoltării interioare a Marii Mănăstiri de pe muntele Izla și influențele acesteia asupra lumii din afară, încercând deopotrivă să plasăm experiența vieții monahale de aici în contextul mai larg al monahismului și ecleziologiei.

Pret: 18.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



Cod de verificare:
  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Ce vede, ce aude, ce simte mintea rugătorului, care, după ce s-a despătimit prin făptuire, trece „prin uşa iubirii“ în patria contemplaţiei? Ce ispite îl întâmpină acolo? Ce repere are calea neştiută care îi stă înainte? Cine sunt acum duşmanii şi în ce fel acţionează? Cine prietenii, cine aju-tătorii? Care e strategia generală a luptei în această fază şi ce trebuie să facă şi, îndeosebi, să nu mai facă monahul ajuns până aici? Cum pot fi deose-bite contemplaţiile autentice de vedeniile înşelătoare? Ne oprim undeva, la vreuna din contemplaţii, sau înaintăm? Dacă da, până unde…? Doar cine a fost frământat de asemenea întrebări, căutând zadarnic răspunsuri limpezi şi detaliate, va putea înţelege în ce constă „comoara“ lui Iosif Hazzaya, sau, dacă vreţi, „comoara Iosif Hazzaya“. De fapt, chiar supranumele de Hazzaya (Văzătorul), pe care i l-au dat deja con-temporanii, spune despre autorul nostru că a fost, întâi de toate, un om al experienţei duhovniceşti, un cunoscător din trăire al multiplelor forme de vedere a luminii necreate dumnezeieşti, în timp ce bogata cultură care transpare din scrierile sale este instrumentul intelectual care l-a ajutat să-şi rostească trăirile pustniceşti şi contemplaţiile. În ultimă instanţă, scrierile Avvei Iosif Hazzaya sunt, trebuie s-o spunem, o mărturie tulburătoare a vederii lui Dumnezeu, aşa cum aveau să fie, în spaţiul bizantin, scrierile Sfântului Simeon Noul Teolog sau cele ale Sfântului Grigorie Palama. 

    • Sabino Chialà (n. 1968), Monah la mănăstirea Bose, teolog și biblist italian, siriacist și orientalist remarcabil, specialist în scrierile apocrife creștine (Libro delle parabole di Enoc, Paideia, 2007) și în literatura primelor secole ale creștinismului, s-a ocupat în mod deosebit de Părinții pustiei și de spiritualitatea monastică răsăriteană (La vita spirituale nei Padri del Deserto, Trapani, 2006), și mai ales de Avva Isaac Sirul, din ale cărui scrieri a tradus și editat în limba italiană (Isacco di Ninive. Un’umile speranza, Qiqajon, 1999; Isacco di Ninive. Terza Collezione, Leuven, 2011) și căruia îi dedică o impresionantă monografie, tradusă de curând și în limba română (Isaac Sirianul – asceză singuratică și milă fără de sfârșit, Deisis, 2012). A studiat la Universitatea din Torino și la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve și este membru al Academiei Ambroziene din Milano și al Asociației Siriaciștilor din Italia „Syriaca”.

      În ambianța monahismului siro-oriental, Avva Avraam de Kashkar deține, cu siguranță, un loc de primă importanță. Comunitatea întemeiată de el pe muntele Izla, cunoscută ca „Marea Mănăstire de pe muntele
      Izla“, Rânduielile monahale pe care le-a scris, precum și ucenicii lui, care au întemeiat, la rândul lor, noi mănăstiri în toată Mesopotamia și dincolo de ea, au avut un rol decisiv în dezvoltarea monahismului
      siro-oriental. Am putea să facem o comparație între acest părinte din secolul al VI-lea și o altă personalitate monahală mai bine cunoscută nouă, occidentalilor, care, fiind aproape contemporană cu Avraam de
      Kashkar, ne amintește în multe feluri de activitatea acestuia: este vorba de Benedict de Nursia (cca. 480-547), care este și el, într-un anume fel, un reformator al monahismului și, mai ales datorită bine cunoscutei sale
      Rânduieli monahale, un inspirator al generațiilor care vor urma.

      Plecând, așadar, de la figura întemeietorului, Avraam de Kashkar, vom căuta să urmărim etapele dezvoltării interioare a Marii Mănăstiri de pe muntele Izla și influențele acesteia asupra lumii din afară, încercând deopotrivă să plasăm experiența vieții monahale de aici în contextul mai larg al monahismului și ecleziologiei.

watch series