Dimitrie Bejan s-a nascut la harlau, in 26 octombirie 1909, din parinti ortodocsi, razesi.

A urmat Seminarul Teologic Veniamin Costachedin Iasi. Apoi, in paralel, urmeaza cursurileFacultatii de Teologie si ale Facultatii de Istorie din Bucuresti, Face o calatorie de studii la locurile sfinte, Ierusalim si Muntele Athos. In 1938 este hirotonisit preot, apoi pleaca pe front, preot militar. In 1942 este luat prizonier la Stalingrad. Se intoarce in tara dupa sase ani de prizonierat.

Din 1949 pana 1964 ia drumul inchisorilor romanesti: Jilava, Vacaresti, Aiud, Canal, Cavnic, deportare in Baragan, apoi iar la Aiud.

Constantinopol, Anul Domnului 400...  Capitala Imparatiei romane de rasarit, inima Bizantului, cetatea stralucitoare a Marelui Constantin, cu strazi de marmura, palate marete si biserici scanteind de aur...  Dar aurul cel mai de pret, aurul gurii care graieste in chip minunat cuvantul adevarului, Sfantul Ioan Hrisostomul, este nesocotit de preafrumoasa si plina de desertaciune imparateasa Eudoxia si alti supusi uneltitori.  Doi tineri, frati dupa trup si dupa cuget, sunt prinsi in valtoarea zbuciumatei istorii...

Atatea lacrimi a sters maica Rahila de pe fata celor indurerati incat se poate spune fara greseala ca, de s-ar aduna la un loc, ar umple toate chiliile in care a vietuit de-a lungul timpului in manastire.  Pentru toti cei care o cinstesc, pentru toti cei pe care i-a intarit si i-a asezat pe calea cea dreapta a vietuirii crestine, va fi desigur de mare folos sa cunoasca mai multe din viata ei.

Volumul de față – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat și publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării și necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
Chintesența unei înțelegeri la care mintea creștină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice și aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienței negrăite a rugăciunii ­neîncetate și al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor și duhurilor, vindecarea trupească, dar și a patimilor, însuflețind spre însușirea neîntârziată a tuturor virtuților, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei și viețuirii creștine.

Constantinopol, Anul Domnului 400...  Capitala Imparatiei romane de rasarit, inima Bizantului, cetatea stralucitoare a Marelui Constantin, cu strazi de marmura, palate marete si biserici scanteind de aur...  Dar aurul cel mai de pret, aurul gurii care graieste in chip minunat cuvantul adevarului, Sfantul Ioan Hrisostomul, este nesocotit de preafrumoasa si plina de desertaciune imparateasa Eudoxia si alti supusi uneltitori.  Doi tineri, frati dupa trup si dupa cuget, sunt prinsi in valtoarea zbuciumatei istorii...

Satul părăsit a rămas pe Dunăre, pustiu şi nelocuit. Căsuţele de lut, acoperite cu papură, vor fi cuprinse de vânturi şi măcinate de ploi. Pereţii vor cădea, rând pe rând, şi peste un an sau doi va trece peste sat tractorul, nivelând şi brăzdând pentru grâul ce va trebui să rodească din lacrimile şi obida noastră. Şi totuşi, satul blestemat a fost prielnic pentru noi. Pentru dragostea cu care am trăit noi aici, nu‑l blestemăm şi nu‑l putem uita.
Pr. D. Bejan