Poate fi considerat secolul XX ca fiind "secolul ecumenismului"? In mare masura da, caci niciodata in istoria crestinismului nu au fost facuti atatia pasi spre intarirea dialogului crestinilor cu alte religii. Confruntati cu alte religii sau cu fenomene fara precedent in trecut, crestinii au fost pusi in situatia existentiala de a-si reevalua esenta si rolul lor in lume.

“Pr. Prof. Dr. Liviu Stan ramane un reprezentant de mare cinste al Mitropoliei Ardealului, al Academiei Teologice Andreiene din Sibiu si unul din cei mai straluciti bursieri ai vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae Balan. Reputatul profesor si canonist face parte din generatia de aur a „carturarilor sibieni de altadata", a dascalilor de neintrecut pe care dat scoala teologica sibiana. El se alatura marilor profesori de teologie care au ridicat invatamantul teologic romanesc la cel mai inalt nivel, pe plan national si international, in cea mai grea perioada a Bisericii noastre, perioada comunista.

Scrierile Parintelui Prof. Liviu Stan au continuat si au dezvoltat traditia saguniana, traditie canonica autentic ortodoxa, care a pus in valoare principiile fundamentale ale dreptului canonic ortodox si participarea tuturor membrilor Bisericii la viata ei, clerici, mireni si monahi.” - I.P.S. Dr. Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului 

(lipsa text)

Realizată sub forma unor convorbiri cu Preacuviosul Arhimandrit Teofil Părăian, la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, cartea aceasta ne oferă încă un popas de înalțare duhovnicească și o reîntâlnire cu duhovnicul bucuriei de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

"Cine sunt eu. Ce spun eu despre mine" e un volum născut în tinda Mănăstirii - "în tinda Raiului, în casa lui Dumnezeu, la poarta cerului și în locul împlinirilor", după cum îi plăcea Părintelui Teofil să numească mănăstirea - , acolo unde Părintele se simțea mereu casnic al lui Dumnezeu, primind pelerini și fii duhovnicești, povățuind și împărtășind "prescuri, pentru cuminecături".

Pe parcursul acestor pagini se desfășoară o viață de om închinată lui Dumnezeu, așa cum a înțeles el să și-o istorisescă, cu urcușurile și coborâșurile ei, cu bucuriile și tristețile ei și, mai ales, ca o pildă a unei vieți puse deplin în slujba Mântuitorului Hristos. 

(lipsa text)

Cartea de fata aduna articole, studii, recenzii, care incearca sa descopere cititorului contemporan simplitatea unui discurs teologic din care nu lipseste duhul catehetic necesar modernitatii in regasirea propriei expresivitati existentiale.

Prefață de prof. univ. dr. pr. Viorel Sava 
 
Note și postfață de protopresbiter dr. Gabriel Mândrilă 
 
„Traducerea acestor rugăciuni în limba română și adunarea lor într‑un singur volum constituie o premie­ră pentru literatura teologico‑liturgică românească. (…) Este necesar să evidenţiem echilibrul din punct de vedere literar între fidelitatea textelor faţă de spiritul limbii liturgice și dinamica limbii române.” 
Prof. univ. dr. pr. Viorel Sava 
 
* * * 
„Rugăciunile Amvonului și-au făcut deja reintrarea în istoria liturgică, care se ocupă totodată nu doar cu trecutul, ci și cu prezentul. Ne respectăm trecutul nu pentru că e trecut, ci pentru că este trecutul nostru, din care izvorăște tradiția ce ne-a condus, bine sau rău, aici, unde ne aflăm acum.” 
Robert F. Taft, S.J.

Scrierile Sfântului Ignatie Briancianinov s-au răspândit în toată lumea ortodoxă. Cartea de faţă ne prezintă viaţa lui, ne prezintă încercările prin care a trecut în vremea în care scria cărţile duhovniceşti atât de apreciate astăzi. Veţi vedea o viaţă care pare plină doar de dureri şi necazuri. O viaţă din care miraculosul lipseşte aproape cu desăvârşire. O viaţă care pare neconvenţională, dacă o raportăm la vieţile pline de minuni ale altor sfinţi contemporani cu el. Dar, tocmai prin aceasta, ea ne poate întări în lupta duhovnicească. Pentru că prezintă încercări asemănătoare, din multe puncte de vedere, cu cele prin care trec mulţi creştini, monahi, preoţi sau chiar şi ierarhi din vremurile noastre. Modul în care a trecut prin ele Sfântul Ignatie este ceea ce îl diferenţiază de ceilalţi. El ne arată că sfinţenia nu este o cale pe care binecuvântarea dumnezeiască aduce doar mângâieri şi bucurii duhovniceşti. Ci este o cale a crucii. Dar a crucii aducătoare de Înviere.

In chilia Cinstitei Cruci a mănăstirii Stavronikita, în ultimii ani ai vieţii sale, stareţul Tihon primea monahi de pe întregul Munte Athos, printre ei – şi pe viitorul sfânt Paisie Aghioritul. Înainte de a muri, stareţul Tihon i-a lăsat moştenire Cuviosului Paisie chilia sa, promiţându-i că „va veni să se vadă cu el”. Cuviosul Paisie îşi amintea mai târziu: „Era 10 septembrie 1971, miezul nopţii. Eu mă rugam şi deodată am văzut cum intră în chilie Stareţul meu! Am sărit, i-am prins picioarele şi le-am sărutat cu evlavie. Nu am înţeles cum s-a desprins din mâinile mele, a intrat în biserică şi a dispărut. Desigur, nimeni nu înţelege cum se petrec asemenea întâmplări. Şi acestea nu se pot explica logic, de aceea se şi numesc minuni. Am aprins îndată o lumânare (în timpul în care s-a întâmplat aceasta, ardea doar candela), pentru a însemna în calendar ziua în care mi s-a arătat Stareţul, ca să nu uit. Când am văzut că aceea era ziua adormirii lui (10 septembrie), m-am întristat foarte tare că această zi trecuse pe neobservate pentru mine. Mă gândesc că bunul părinte mă va ierta, pentru că în ziua aceea, de la răsărit până la apus, am avut mulţi vizitatori, obosisem mult, eram la capătul puterilor şi uitasem absolut de toate. Altfel, aş fi înfăptuit ceva, ca să-mi aduc şi mie folos, şi pe stareţ să-l bucur cu o priveghere de noapte”.

Din cuprins :

Acatistul de multumire catre Maica Domnului

Acatistul catre Nscatoarea de Dumnezeu ,, Rugul Aprins"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Cauta la smerenie"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Manastirea Harbovat

Acatistul Maicii Domnului ,, Floarea smereniei"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni din Vladimir

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Tihvin

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Prodromita"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Tolga

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Sporirea mintii"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastra"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,,  Aratatoarea caii"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Frumoasa"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Aparatoarea noastra in ziua Judecatii de apoi"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Mangaierea celor amarati"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Paramythia"(Mangaietoarea) de la Vatopedi

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Lacushitiotisa"inaintemergatoarea si luminatoarea de la Schitul romanesc Lacu

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,,Lacrima cerului"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Hadambu

Acatistul pentru toate icoanele facatoare de minuni ale maicii Domnului

La Liturghie, pune și unul sau doi săraci sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni și a murit săraca. Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuți dincolo, în veșnicie.
Pomenește, Doamne, pe toți cei adormiți din neamurile noastre,
Amin!