Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Randurile ce urmeaza sunt ale mele si ale tale deopotriva. Ele sunt izvorate din respect, recunostinta si dragoste adanca fata de Staretul Sfintei Manastiri a Cuviosului David, fericitul parinte Iacov Talikis, cel care a adormit spovedind la 21 noiembrie 1991, in cel de-al 71-lea an al vietii sale. Cuviosul se daruia in intregime rugaciunii si singurul lucru pe care il cerea de la Dumnezeu era sa se poata ruga neincetat. Dumnezeu a ingaduit sa-l tiranizeze atatea boli, dar i-a daruit si o putere nemasurata in rugaciune. O traia si se desfata in ea in chip pascal. Adeseori se lasa prada lacrimilor de bucurie si de recunostinta fata de Dumnezeu. Noaptea sau dimineata, inainte de a merge la biserica, monahii treceau pe la chilia sa si il vedeau plangand, curgandu-i lacrimile ca paraiasele, insa expresia fetei lui era tot mai luminoasa.

Nebunia pentru Hristos este o harisma aparte a Sfantului Duh, unica in felul si in metoda ei. Poate tocmai de aceea ea se daruieste la foarte putini si alesi. Unul dintre acestia a fost si Sfantul Andrei care - prin minunata sa pilda - ne-a indemnat sa ne adancim cu placere in cunoasterea vietii lui celei evlavioase, sa ne folosim duhovniceste, sa urmarim acrobatiile lui sfinte savarsite in adancul unei prapastii de smerenie si zdrobire amara, sa primim - fie si numai din istorisirile sale - cateva picaturi din dulceata mai presus de fire a vedeniilor dumnezeiesti si a rapirilor lui la ceruri si, in sfarsit, sa purcedem la scoaterea prezentei editii spre folosul si sfintirea sufleteasca a fratilor nostri.

In nevointa sa ascetica, care a durat patruzeci de ani si care a fost pecetluita cu sange, Staretul a patimit in felurite chipuri si astfel a invatat, a cunoscut si a experimentat toate felurile de lupte ascetice. De aceea a si invatat in chip neinselat si cu multa intelepciune si discernamant pe cei care au dorit cu multa lepadare de sine sa guste din hrana cea nestricacioasa a Rugaciunii mintii si din apa cea vie a descoperirilor dumnezeiesti de care s-a invrednicit. Aceste nenumarate comori ale Harului dumnezeiesc, pe care si le invistierise in inima sa, le daruia cu imbelsugare nu numai binecuvantatilor sai ucenici, care il iubeau pana la jertfa, dar si celor care cu credinta cautau margaritarul ascuns si ceresc al DUMNEZEIESTII DRAGOSTE. Urmasilor sai duhovnicesti si fratilor in Hristos, clerici, monahi si laici, le-a lasat ca mostenire sfanta nu numai invatatura despre lucrarea practica si contemplativa a Rugaciunii mintii si a inimii, dar si nesfarsita sa dragoste si afectiune, nefatarnica lui indelunga-rabdare, povatuirea sa plina de discernamant intru intelepciunea Domnului, ingaduinta lui dusa pana la limita fata de neputinta omeneasca, pilda sa de nevoitor si toate cele care decurg in mod foarte firesc din ea.

In viata mistica a Bisericii, exista o permanenta interactiune intre Vesnicie si temporalitate. Unirea cu Dumnezeu (theosis), intru care omul ajunge pe cea mai inalta treapta a desavarsirii pe pamant, fiind inca in trup, dar totusi curatit de patimi, se sprijina pe aceasta permanenta interactiune a lumii celei din vesnicie cu lumea supusa mortii. Facandu-se partasi la cele dumnezeiesti, intr-u comuniune nedesavarsita cu cele desavarsite, Sfintii nostri Parinti si toti sfintii, care prin har stralucesc chiar si in vremea noastra - desi intr-un numar tot mai mic -, ne descopera prin viata lor o realitate spirituala care il leaga pe orice crestin ortodox cu Vesnicia. Arhim. Hrisostom

M-am gândit să scriu această carte, dar nu mă așteptam să iasă așa de frumoasă! Am rugat vreo douăzeci de cunoscuți să-mi trimită câte o mărturie sau două din viața lor, în care au făcut bine, au ajutat pe cineva, i-au bucurat pe cei din jur și au primit, în schimb, bucurie sufletească. Am început cartea cu o mărturie personală, apoi au urmat mărturiile de la acești oameni minunați. Îi numesc astfel pentru că și mărturiile lor sunt minunate. Aș putea spune că pe cele mai frumoase le-am primit de la mame, pentru că ele știu să iubească mai mult. Sunt sigur că o să vă placă și aceasta nu datorită mie, ci celor care au trimis aceste minunate mărturii. Monah Pimen Vlad

Staretul Haralambie, fratele meu duhovnicesc, a fost unul dintre ucenicii batranului Iosif isihastul. Prin rugaciunea sfantului nostru staret, Paintele Haralambie s-a invrednicit de mult har si de multe binecuvantari ale Sfantului Duh. Era simplu din fire si fara de rautate, lucru care l-a ajutat sa faca ascultare desavarsita, iar aceasta l-a umplut de har. Marele nostru batran Iosif il iubea foarte mult pentru simplitatea sufletului sau si de aceea i-a daruit rugaciunea neincetata si ravna duhovniceasca in toate. Pentru aceasta, eu, cel din urma in viata duhovniceasca si cel mai mic frate cu varsta din sinodia noastra, il respectam, ma minunam si il iubeam mult pentru grabnica lui sporire in cele duhovnicesti. Sufletul lui stralucea de harul cu care era inzestrat. Arhim. Efrem, Sfanta Manastire "Sfantul Antonie", Arizona

O poveste extrem de emotionanta, care se citeste pe nerasuflate, cu sufletul la gura, asteptand mereu limpezirea unor situatii greu de imaginat pentru vremurile in care traim, dar care, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului ajung la bun sfarsit, prin credinta, rugaciune, indelunga rabdare, dar, mai presus de orice, prin purtarea de grija mult milostiva a Domnului si a Precuratei Sale Maici. Aceasta carte prezinta povestea unei bunici care si-a crescut singura cei patru nepoti. Este un model de jertfa atat a bunicii, cat si a nepotilor. A fost greu, au suferit, au plans, le-a fost foame, dar au mers mai departe si, cand nu mai puteau, strigau la Dumnezeu. Si Dumnezeu le-a fost mereu alaturi si nu i-a lasat. Chiar daca au suferit, au stiut si sa se bucure si au avut multa dragoste intre ei.

Primiti cu bucurie, dreptcredinciosilor, aceasta carte si va indeltniciti intru citirea ei. Ca daca toti Sfintii, Apostolii, Mucenicii si Cuviosii, care au rabdat multe feluri de chinuri si de necazuri pentru Domnul, au catre Dansul multa indrazneala, ca niste slugi ale Lui, cu cat mai vartos mult milostiva Lui Maica, ceea ce stapaneste toata zidirea, are mai multa indrazneala decat toti Sfintii sa mijloceasca catre Dansul, asa cum s-a aratat in diferite timpuri, mai inainte de a se face Judecata cea a toata lumea, caci a izbavit multe suflete din cursele diavolului, dupa cum se arata in multe carti.

Ana Nuta, autoarea acestei carti, este o copila de 17 ani din Craiova, care viziteaza manastirea noastra in fiecare an. Intr-o vacanta a stat intr-o manastire de maici, iar trairile pe care le-a avut acolo le-a asternut in paginile unui jurnal. Lasand la o parte viata noastra, sa ne lasam condusi de elanul tineresc al Anei Nuta prin universul Sfintilor, readus in viata cotidiana de cei de astazi. Este util un asemenea periplu pentru ca, urmarind framantarile ei, vom intelege mai bine ascunzisurile propriei noastre firi. In universul sau interior fiecare il cauta pe Dumnezeu, constient sau inconstient. Pe cat de mult avem nevoie sa ne intalnim cu Dumnezeu, pe atat de greu ne este sa ne smerim. Cine altcineva ne-ar putea explica mai usor o asemenea invatatura decat un copil? Arhimandrit Ioan Larion Neagoe Manastirea Sihastria Rarau