Aceasta carte descrie viata ascetei ortodoxe si marturisitoarei secolului XX.  La varsta de 12 ani a plecat la manastire, unde a fost tunsa calugarita, primind numele de Eufrosina.  Dupa distrugerea manastirii in timpul regimului sovietic, a trecut prin cumplitele deportari si lagare comuniste.  Fiind eliberata in anii de dupa razboi, a locuit in Tula, apoi in satucul Fosforitnii, care se afla in imprejurimile Moscovei.  In anul 1960 a primit schima mare, cu numele Nila.  Dumnezeu a inzestrat-o cu mari daruri: inainte-vederea, vindecarea si prorocirea.  La stareta plina de har ajungeau oameni din toate colturile Rusiei pentru a primi ajutor, mangaiere si vindecare de boli.

Cartea este alcatuita pe baza amintirilor si marturiilor celor care au cunoscut-o pe maica in timpul vietii, fiind completata cu ajutorul scrisorilor si observatiilor fiilor duhovnicesti si oamenilor apropiati staretei.

Parintele Petru Boiarski este unul dintre cei mai mari sfinti preoti de mir din vremurile noastre. L-a slujit pe Dumnezeu cu multa ravna, si pentru aceasta a primit multe harisme, desi era foarte tanar. Dar lucrarea sa a starnit mania diavolului si a slujitorilor sai, care s-au razbunat, si parintele a fost ucis in floarea varstei. Aceasta mucenicie ii fusese descoperita parintelui de DUmnezeu cu multa vreme inainte, dar frica nu l-a invins. El si-a continuat slujirea, cu mult curaj, folosindu-i pe cei care veneau sa-i ceara ajutorul. Si dupa moartea sa, s-a aratat facator de minuni...

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede lumina tiparului o carte cu alte noi mărturii despre minunile Sfântului Nectarie în ţara noastră. Cu ani în urmă, în anul 2003, tipărind primele mărturii despre minunile Sfântului Nectarie pe pământul românesc, am scris şi despre Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, numind‑o Eghina românească. Sintagma a intrat în sufletele credincioşilor. Anii au trecut, şi de atunci am mai tipărit o mulţime de mărturii despre minunile sfântului, ultima carte purtând chiar titlul Sfântul Nectarie – Noi minuni la Mănăstirea Radu Vodă.

Aflând însă o mulţime de mărturii făcute de sfânt şi în alte locuri din ţara noastră, unde sunt biserici cu hramul său sau unde se află părticele din sfintele sale moaşte sau icoane ale sale, mi‑am dat seama că Eghina românească este de fapt în fiecare loc din ţara noastră unde sfântul şi‑a arătat lucrarea. Am selectat deci pentru acest volum mărturii despre diferite daruri pe care sfântul le face oamenilor necăjiţi. Deşi am mai tipărit un volum despre ajutorul dat celor bolnavi (cu titlul Sfântul Nectarie – Vindecări minunate), totuşi şi în acest volum mărturiile majoritare sunt cele despre oameni vindecaţi de diferite boli. Dar şi celelalte – despre oameni fără loc de muncă, sau aflaţi în diferite alte încercări, impresionează la fel de mult. 

Prea adesea convinsi ca rigorismul si triumfalismul pot ascunde lipsa de vigoare duhovniceasca si realism specific crestinismului autentic, nu de putine ori am uitat ca dincolo de Filocalii sau Paterice, dincolo de concordante pe teme sau tratate de teologie stau oameni, oamenii lui Dumnezeu.  Ori aceasta carte a lui Danion Vasile ne umple de uimire prin firescul sau, prin naturaletea pe care ne-o arata.  Ne ofera o sansa de-a ne vedea altfel.  Ai lui Dumnezeu, in ciuda lucrurilor, uneori, monotone, pe care le traim, dar in care facem ce ne este mai la indemana: sa-L cautam, sa-L aflam pe Dumnezeu.

Eroii Pustiei de aproape de prea putine ori au fost iconizati cu atata curaj si ingeniozitate marturisitoare ca in cartea aceasta, veritabil Manual de antiterorism in plan duhovnicesc...

Pr. Constantin Necula

Suntem cu totii pacatosi.  Ne-am obisnuit sa convietuim cu greselile noastre, cu scaderile noastre, cu patimile noastre.  Aceasta carte ne arata cum Dumnezeu bate la usa inimii si le cere sa se schimbe.

Si, in acelasi timp, cartea ne pune inainte cateva modele duhovnicesti.  Ne ajuta sa intelegem ca, printre noi, mai traiesc sfinti...

Interviul din acest volum poate parea socant.  Viata unui tanar non-conformist este plina de peripetii de tot felul.  Dar intalnirea tanarului cu Dumnezeu poate da nadejde multora dintre cititori apasati de diferite patimi.

Cartea de fata nu este marturia unui om care a iesit din labirintul dependentei de droguri.  Ci este spovednia unui tanar cara arata, cat se poate de clar, cum drogurile fura, la propriu, vietile celor dependenti.  Ale celor care s-au crezut independenti, atat de independenti incat au cazut intr-una dintre cele mai viclene curse dracesti.

Eu, cand m-am intors la ortodoxie, ce m-a animat?... Am avut un soi de animare cand mi-am dat seama ca Biserica si trairea ortodoxa si traditia ortodoxa, dar in traditia vie ortodoxa vedeam un fel de lant de oameni in timp, din secolul I pana incoace, in zilele noastre.

Bogdan Mateciuc

„Pe parintele Arsenie Papacioc l-a binecuvantat Dumnezeu sa traiasca in stralucita perioada interbelica, sa-si asume atunci responsabilitati administrative in cetatea tarii.  Prin suferinta, cum spunea el, a fost trezit, prin cei 14 ani de inchisoare.  Inainte de venirea comunistilor la putere si dupa asezarea acestora la carma tarii.  (…) I-a cunoscut la Aiud pe Valeriu Gafencu, pe Ianolide, pe Vulcanescu, pe Nichifor Crainic, pe parintele Benedict, pe parintele Justin Parvu si pe altii, asemenea ca el.

Dumnezeu i-a daruit neamului romanesc, pentru ca sa-l ajute pe acesta sa traiasca clipe de adevar.”

Din cuvantul I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la inmormantarea parintelui Arsenie Papacioc

In ziua de astazi din ce in ce mai putini oameni cred ca pruncul are suflet din momentul conceptiei, ca avortul este o crima. Aceasta carte incearca sa atraga atentia asupra dramei avortului, fiind o incercare de a ajuta cat mai multe mame ispitite sa avorteze sa aduca pe lume copiii pe care ii poarta in pantece.  Cititi aceata carte si imprumutati-o apoi cat mai multor cunoscuti, tineri si nu numai, care s-ar putea folosi de cele scrise aici...

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede lumina tiparului o carte cu alte noi mărturii despre minunile Sfântului Nectarie în ţara noastră. Cu ani în urmă, în anul 2003, tipărind primele mărturii despre minunile Sfântului Nectarie pe pământul românesc, am scris şi despre Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, numind‑o Eghina românească. Sintagma a intrat în sufletele credincioşilor. Anii au trecut, şi de atunci am mai tipărit o mulţime de mărturii despre minunile sfântului, ultima carte purtând chiar titlul Sfântul Nectarie – Noi minuni la Mănăstirea Radu Vodă.

Aflând însă o mulţime de mărturii făcute de sfânt şi în alte locuri din ţara noastră, unde sunt biserici cu hramul său sau unde se află părticele din sfintele sale moaşte sau icoane ale sale, mi‑am dat seama că Eghina românească este de fapt în fiecare loc din ţara noastră unde sfântul şi‑a arătat lucrarea. Am selectat deci pentru acest volum mărturii despre diferite daruri pe care sfântul le face oamenilor necăjiţi. Deşi am mai tipărit un volum despre ajutorul dat celor bolnavi (cu titlul Sfântul Nectarie – Vindecări minunate), totuşi şi în acest volum mărturiile majoritare sunt cele despre oameni vindecaţi de diferite boli. Dar şi celelalte – despre oameni fără loc de muncă, sau aflaţi în diferite alte încercări, impresionează la fel de mult. 

Paradoxal, acest roman reușește să dea mai multe sfaturi omului contemporan decât multe dintre viețile sfinților cuvioși. Și aceasta pentru că eroul principal se lovește de problemele noastre, dar găsește alte soluții, cu adevărat de Pateric, acolo unde noi ne-am mulțumi cu jumătăți de măsură, cu atitudini fricoase. La sfârșitul cărții, cititorii rămân cu dorința de a se întâlni în viața de zi cu zi cu astfel de eroi, a căror nebunie pentru Hristos se manifestă tocmai prin normalitate (pentru că într-o lume întoarsă pe dos, cum e cea în care trăim noi, cea mai mare nebunie este să fii firesc, să fii normal).
După cum putem citi în carte, "premizele simple ale întregii povești nepovești, dar de mulți, actualmente neacceptate, sau acceptate parțial, sunt că există Dumnezeu, și omul, și diavolul, și lumea.(...) Ambiția (o vocabulă necreștină!) acestui proiect este de a împărți, cu oricine va avea răbdarea de a citi, măcar o fărâmă și măcar într-un mod palid, din marea frumusețe a unei astfel de lumi. De a aduce, adică, mai aproape de dumnevoastră, cititorii, atmosfera frumoasă și caldă a bucuriei de Dumnezeu, la fel de posibilă, actualmente, precum odinioară și precum de aici înainte. Aceasta nu este o lume ideală, și nici un univers ireal, iar cartea de față este, după cum s-a mai promunțat deja, cu câteva rânduri mai sus, o poveste nepoveste, despre oameni ca toți oamenii, care au, însă, în ei, o comoară - credința. Toate ideile, concepțiile și reacțiile sunt autentice, deși plasate într-un cadru lucrat scriitoricește. Prin mijlocul cascadei de întâmplări (unele dure, sau aproape vulgare) și oameni (la fel), Binele învinge și este mereu cu cei care-L iubesc și Il urmează."

Bună ziua. Eu sunt Arfie...Cum, nu știți cine este iepurașul Arfie? Of, înseamnă că nu ați citit Povestea efefantului Suny. Sper să o citiți. Vreau să vă spun să fiți atenți la ce mâncați. Pentru că, altfel, vă puteți îmbolnăvi. Sănătatea este un lucru de mare preț. Numai că unii nu înțeleg valoarea ei până nu se îmbolnăvesc. Tocmai de asta... of, vorbesc prea mult. Deschideți cartea la întâmplare și, dacă vă place ce vedeți, să știți că cea mai bună carte de vizită a ei sunt tocmai ilustrațiile. Dar voi știți ce este o carte de vizită? Din cartea asta nu veți înțelege, că nu e dicționar. E cu totul altceva. Sper să aveți curiozitatea să vedeți ce e. Mai ales că apar și eu printre personaje...