Această lume îşi are începutul în minune, se păstrează prin minune şi se va încheia prin minune. Orice om cugetător când se eliberează din propria agonie şi frământare, şi începe să cugete despre toate câte există şi se găsesc în jurul lui, la această concluzie ar trebuie să ajungă.

Însă mărturia cea mai vrednică de crezare şi fără nicio umbră de îndoială ne-o oferă Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, întărită şi completată de Sfânta Tradiţie.

La oameni, bunul cel mai mare este unul singur: smerenia inimii şi amintirea zilei morţii, vre­mea în care vom ieşi goi din această mare a vieţii şi vom vedea însoţindu-ne înfierările faptelor.

Prin urmare, să străbatem largul mării acestei vieţi curaţi de întinăciune şi să dobândim drept martor al faptelor bune zidirea. Să dezlegăm nodul cel slab care ne ţine legaţi de cele prezente, să îndepărtăm inima noastră de dezmierdarea cea trecătoare, să alungăm grija de multe care ne duce la pieire, să nu ne legăm sufletul cu legături pământeşti, să dispreţuim slava care vine de la cele trecătoare de aici, să dispreţuim floarea lu­crurilor deşarte, care este ca şi vopseaua care lesne îşi pierde culoarea, să străbatem viaţa ca şi cum ne-am îndrepta spre ceruri pe aripile rugăciunii. Noi, cei care păşim pe calea vieţii, să urmărim răsplata che­mării celei de sus a lui Hristos.

Acatistul Maicii Domnului la Icoana Prodromita - Minunile Sfintei Icoane Prodromita

Acatistul si Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt

O, preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

Evanghelia dupa Iuda - scrierea apocrifa promovata de National Geografic - este o carte care a facut multa valva. Fara sa o citeasca, multi oameni s-au bucurat de faptul ca au aflat un motiv in plus sa stea departe de Biserica. O Biserica mincinoasa, o Biserica in care oamenii sunt tinuti departe de Adevar, nu isi are rostul. Numai ca, la un studiu atent, se poate observa ca teza principala a "Evangheliei dupa Iuda" - Ca Hristos i-ar fi marturisit marile adevaruri doar apostului Iuda, iar ceilalti ar fi ramas la un stadiu inferior de cunoastere - nu sta in picioare. Dupa ce L-a vandut pe Hristos, Iuda s-ar fi sinucis. Cand ar fi avut timp sa scrie o Evanghelie? Cum ar fi putut fi propovaidor al adevaratei credinte in Hristos un Sinucigas? Nadajduiesc ca cititorii cartii de fata vor intelege falsitatea "Evangheliei dupa Iuda".

Anecdote duhovniceşti cu părintele Ioil Ianakopoulos

Neavând atunci timp suficient din cauza altor obligaţii să scriu ceva demn de acest bărbat, achitându-mă astfel de ceea ce îi datorez acestui preacinstit prieten şi învăţător, am recurs la o soluţie de mijloc: în loc să încerc să descriu eu personalitatea importantă a acestui părinte, m-am gândit să prezint – aceasta nu cere nici timp mult, nici efort – anumite „anecdote” caracteristice din viaţa părintelui Ioil.

Le-am numit caracteristice, întrucât din ele răzbat, cu foarte mare putere, multe din cali­tă­ţi­le minunate ale acestui rar părinte: prezenţă de spirit, agerime, demnitate, hotărâre, curaj, sin­ce­ri­tate – mai ales cea spusă pe şleau -, caracter integru, conservatorism, cugetare pur ortodoxă etc. (Părintele Epifanie Theodoropoulos)

Sfanta Liturghie este Pastele neintrerupt al Bisericii.  Fiecare Sfanta Liturghie este Inviere, este taina mormantului gol, este Pastele.  Este inceputul si pregustarea veacului celui nou, care patrunde in cel vechi si-l transfigureaza in lumina invierii.  Este prezenta harismatica a Imparatiei viitoare.  Este viata in Rai inca de acum.

Toate evenimentele vietii lui Hristos sunt savarsite la Sfanta Liturghie.  Aici Il vedem pe Domnul cum se naste la Sfantul Proscomidiar, cum iese la activitatea publica prin Iesirea Sfintei Evanghelii, cum propovaduieste prin citirea ei.  Il vedem cum merge spre Patimi la Intrarea Mare, cum se jertfeste pe Sfanta Masa, cum inviaza in noi prin Sfanta Impartasanie si cum se inalta iarasi la ceruri la sfarsitul Sfintei Liturghii.

La Sfanta Liturghie devenim cu adevarat una cu toti atunci cand toti avem aceasta prima si mare, unica iubire-temelie: iubirea pentru Persoana Domnului nostru Iisus Hristos.

La Sfanta Liturghie incepem deja sa schimbam spatiul si sa unim lumea cereasca cu cea pamanteasca.  Avem ambele lumi in noi.  Aducem cerul inchipuit jos pe pamant si ne ridicam pe noi sus la ceruri.  Participam la cultul cel tainic si universal.

Sfanta Euharistie este un Paste neintrerupt al Bisericii.  Fiecare Sfanta Liturghie este Inviere, este Taina mormantului gol, este Paste!

Pe cat este de mare vrednicia duhovnicilor, pe atat de mult au nevoie si de mare truda, ca sa fie implinita de ei cu folos si cu roada.

Acestia, intr-adevar, au primit, unul de la altul, pe rand, de la sfintitii si purtatorii de Duh Apostoli, puterea de a lega si dezlega pacatele oamenilor, dupa hotorarea Domnului.  Numai ca si ei trebuie sa se straduiasca sa invete ce pacate trebuie sa dezlege si pe care sa le lege.

Duhovnicilor, cu adevarat, le-a fost dat sa fie judecatori, ca sa judece poporul cel numit crestin, al Domnului.  Dar lor li s-a dat si sa cerceteze, cu multa amanuntime, ca sa afle adevarul si dreptatea, care stau ascunse in asemnea judecati, ca sa nu se intample sa faca judecata nedreapta, datorita partinirii si necunoasterii, sau al vreunei alte patimi.

Încrederea în Dumnezeu atrage ajutorul Lui. Creștinul crede și se încredințează pe sine lui Dumnezeu până la moarte, și atunci vede clar mâna lui Dumnezeu...
Atunci când ne încredințăm viitorul lui Dumnezeu, Îl obligăm să ne ajute. Încredințarea absolută în mâinile lui Dumnezeu are ca mamă credința, prin care omul se roagă în taină și se bucură de roadele nădejdii. Este o rugăciune continuă și aduce ruzultate dumnezeiești în ceasul cuvenit...
Încrederea în sine este cel mai mare și cel mai rău vrăjmaș al nostru, pentru că dintr-odată ne aruncă fără milă în prăpastie și ne lasă nefericiți pe drumuri. Când omul are încredere în sine, este legat de mâini și de picioare și nu poate face nimic sau luptă singur. Atunci este normal să fie biruit de vrăjmaș sau să eșueze și să-și zdrobească ego-ul...

Sfântul Paisie Aghioritul 

Ascultarea...

Cel mai uşor şi mai scurt drum pentru apropierea de Dumnezeu. Este cea mai rapidă virtute, întrucât călătoreşte cu aripile smeritei cugetări... Conține în ea toate virtuțile și ne conduce sigur la mântuire.

Neascultarea de poruncile lui Dumnezeu a fost pentru întregul neam omenesc cel mai grav păcat. Din aceasta se poate vedea că cea mai mare virtute este ascultarea de dumnezeieștile porunci. Această ascultare o predau și Sfinții Părinți ai Bisericii noastre și este analizată practic și teoretic în paginile acestei cărți.

(lipsa text)

Secolul nostru, al XX-lea, a pus în faţa credincioşilor multe probleme, dintre care unele nu fuseseră cercetate de către Sfinţii Părinţi ai veacurilor trecute pentru simplul motiv că ei nu s-au confruntat cu ele. În prezenta lucrare ne-am propus ca, pe baza Sfintei Scripturi şi a Tradiţiei patristice, să lămurim unele dintre problemele apărute. În acelaşi timp problemele particulare la care vom încerca să dăm răspuns în această carte, sunt consacrate modurilor de ispitire a omului contemporan de către duhurile necurate. Pentru a înţelege mai bine natura fenomenelor demonice care se produc în lumea contemporană e necesar să cunoaştem istoria apariţiei, caracterul şi structura, capacităţile şi posibilităţile, de asemenea, scopurile şi finalităţile pe care le urmăresc duhurile necurate în lumea materială.