(lipsa text)

Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.

Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari.  Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Din cuprins:

Credința deșartă în destin
Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu și Biserica Lui
Păcăleala ghicirii cu cărțile
Păcăleala ghicirii cu ghiocul
Păcăleala ghicirii în cafea
Păcăleala ghicirii cu bobii
Superstiția numărului 13
Păcăleala ghicirii în palmă
Spiritismul, necromanția sau vorbirea cu morții
Felurite superstiții strecurate în cultul și ceremoniile religioase

Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. 

• * Cand sa ne rugam? 
• * Cui sa ne rugam? 
• * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare 
• * Mesele zilei 
• * Rugaciune de calatorie 
• * Roaga-te cand pleci de acasa... 

Cărticica de faţă este alcătuită la cererea multor cititori care şi-au exprimat dorinţa de a avea o lucrare de mici proporţii din care să cunoască ce trebuie să facă atunci când moare cineva din familie, care sunt parastasele şi soroacele lor şi ce însemnătate au acestea.

Sfant si dumnezeiesc lucru a savarsit cuviosul Nicodim Mandita, care pe intelesul tuturor, a raspandit in scris Cuvantul lui Dumnezeu in sufletul poporului binecredincios din tara noastra. Pentru lucrarea sa duhovniceasca, pentru dragostea lui fierbinte fata de sfanta Ortodoxie, este vrednic sa fie asezat in randul Sfintilor pe care Iisus Hristos, prin Duhul Sfant, i-a ales din sanul poporului roman si i-a incununat cu nemurirea.

In aceasta a zecea porunca a Decalogului, Dumnezeu a hotarat nici sa nu poftim ceva din bunatatile trecatoare ale aproapelui nostru, zicand: Sa nu poftesti femeia aproapelui tau, sa nu poftesti casa vecinului tau, nici tarina lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici injugatorul lui; nici o vita a lui si nici una din cate sunt ale aproapelui tau.   Primele patru porunci ale Decalogului invata datoriile cele catre Dumnezeu si erau scrise in tabla cea dintai, precum zice la Marturisirea Ortodoxa; iar cele sase dupa dansele, invata datoriile cele catre aproapele si erau scrise intru a doua tabla.  Pentru aceasta si Domnul, in dragostea cea catre Dumnezeu si in cea catre aproapele, a incheiat in Evanghelie pe cele zece porunci si pentru aceasta a si zis: O iota sau o cirta nu va trece din Lege (adica din cele zece porunci).  Si dintr-aceste sase porunci, primele cinci, care invatau datoriile cele catre aproapele, opresc pe om numai de la cuvintele cele dinafara si lucruri ale pacatului; iar aceasta porunca il opreste si de la insasi pofta cea rea dinauntru a sufletului, adica il opreste sa nu pofteasca nicidecum pacatul, nici in inima lui; adica pofta lui este pricina si radacina tuturor cuvintelor si lucrurilor celor dinafara.  Pentru aceasta si Domnul zice relativ la aceasta pofta: Tot cel ce cauta la femeie spre a pofti pe ea, iata a preacurvit cu dansa intru inima sa (Mt. 5,28).

Protos. Nicodim Mandita

Porunca a VII-a a Decalogului, hotaraste fiecaruia in parte si tuturor oamenilor in general, parte barbateasca si femeiasca, sa se pazeasca pe sinesi curati, zicand:  Sa nu fii desfranat (Ieş. 20, 14).  Desfranarea sau necuratia, este pofta neregulata, nelegiuita, sau peste masura Legilor Divine.  Placerile trupesti nu sunt in sine oprite, dar nu se pot nici macar dori prin gand, afara de randuiala stabilita de Dumnezeu.  Randuiala aceasta este casatoria legitima, intemeiata de insusi Dumnezeu, spre formarea familiei, propagarea si pastrarea omenirii.  Prima familie a facut-o Dumnezeu, punand ca temelie, a societatii omenesti casatoria infiintata in Rai, avand ca Preot si ca Martori (Nasi) pe Insusi Dumnezeu Creatorul: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, Care dupa ce i-a creat si asezat in Rai, i-a binecuvantat zicandu-le: Cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti pe el.  (Fac. 1, 26-30).  Dupa prima casatorie facuta in Rai, toate casatoriile, dupa Legile Divine si randuiala Ortodoxiei Crestine, se binecuvinteaza de Preotul Bisericii - Ministrul lui Dumnezeu - devenind astfel casatorii legitime, pentru trainica formare a familiei si a societatii omenesti.  Taina aceasta a resfintit-o Mantuitorul in Cana Galileei. (Ioan 2, 1-12).

Protos. Nicodim Mandita

Dumnezeasca Liturghie e partea cea mai de căpetenie a cultului creștin. Ceea ce este capul pentru întreg corpul omenesc; Altarul pentru întregul edificiu al bisericii; rădăcina pentru corpul copacilor și plantelor;[...] soarele față de lună, stele și pământ; aceea este Dumnezeiasca Liturghie unită cu Sfânta Euharistie pentru toate divinele servicii bisericești. În timpul acestei Dumnezeiești Slujbe se aduce lui Dumnezeu, sub chipul Pâinii și Vinului, același sacrificiu de împăcare adus la Cina cea de Taină și pe Crucea de pe Golgota, adică însuși Preasfântul Trup pironit pe Cruce și Sângele vărsat de Domnul nostru Iisus Hristos drept jertfă pentru iertarea păcatelor, însă în mod nesângeros. Pentru aceasta, ea se mai numește și "Jertfa cea fără de sânge". Preasfântul Trup și Sânge al Domnului Hristos, se dă întotdeauna credincioșilor creștini, spre împărtășire, sub chipul Pâinii și Vinului, pentru a se întări cu puterea Dumnezeiască existentă într-însele spre viața și fericirea veșnică.

Protos. Nicodim Măndiță

În cartea aceasta vom vorbi despre felurite lucrări minunate ale sufletului omenesc și despre păzirea lui de către Îngerii păzitori, în seama cărora este încredințat de Însuși Creatorul lui, adică de Dumnezeu.

În lucrarea de față, cititorii și ascultătorii atenți, vor afla multe lucrări minunate ale sufletului omenesc, care le vor dezvolta cunoștințele în această latură interesantă și prețioasă, de care folosindu-se se pot apropia și uni cu adevărata dragoste fiască de Dumnezeu Creatorul și Atoatețiitorul.

Milostivul Dumnezeu, Căruia toate-I sunt cu putință, să dea putere și Har lucrării acesteia și celor ce o vor citi și asculta cu atenție și drag. Mila Lui să umple de cunoștință heruvimicească și dragoste serafimicească, toate sufletele care se vor folosi cu drag și luare-aminte de acest umil Tezaur Duhovnicesc, și să ne ajute tuturor a ne alimenta cu îmbelșugare din Dumnezeieștile învățături, și a dobândi amândouă fericirile: vremelnică și veșnică.

Protosinghel Nicodim Mandinta