Despre pacat si urmarile sale

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-550-183-6
Status: momentan indisponibil

Despre pacat si urmarile sale

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Editura Egumenita

Dragi cititori, cine este vrajmasul nostru cel dintai si cel de pe urma, cel mai rau si cel mai viclean?  Pacatul.  Acesta este vrajmasul cel dintai, fiindca cine ne-a lipsit de chipul lui Dumnezeu?  Cine ne-a izgonit din Raiul desfatarii?  Cine ne-a asezat pe acest pamant al plangerii si al tristetii?  Pacatul.  Acesta este si vrajmasul cel de pe urma, fiindca cine ii va indeparta pe pacatosi de la fata lui Dumnezeu pentru totdeauna?  Cine ii va acoperi de rusine si de blestem in fata intregii lumi?  Cine ii va arunca definitiv in iad, in mainile diavolului si ale ingerilor sai, pentru vesnicele munci?  Pacatul.  Acest vrajmas este infricosator, fiindca ne pierde sufletul si trupul, ne intuneca mintea, ne subjuga inima, ne supune bolilor, ne da mortii si putreziciunii.

Vazand aceasta cruzime si viclenie a vrajmasului nostru, pacatul, ar trebui sa ne sarguim sa fim cu deosebita luare aminte impotriva lui, sa luam din timp toate masurile impotriva loviturilor si vicleniilor lui; lupta cu orice fel de pacat trebuie sa devina nevointa necontenita si cea mai insemnata a vietii noastre; toata priceperea si puterea noastra, toate mijloacele si ostenelile firesti sau darurile sa le intrebuintam pentru a birui pacatul sau, cel putin, pentru a ne feri de el.

Pret: 7.20 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Experiența vederii lui Dumnezeu (θεοπτία) de către Sfinți, tradiția isihastă și filocalică, precum și cultul Bisericii nu sunt în acord cu concepțiile teologiei post‑patristice, care discreditează cele trei dimensiuni ale vieții bisericești – experiența vederii, isihasmul și cultul – și, în esență, nu fac altceva decât să protestantizeze teologia ortodoxă. 

      Teologia post‑patristică aspiră să tâlcuiască Scripturile folosind ca instrument rațiunea, închipuirea și gândirea speculativă, iar nu inima. Vrea dumnezeiasca Euharistie fără arderea inimii, fără Rugăciunea inimii, se referă la „on­tologia persoanei”, iar nu la urcușul omului de la după chip la după asemănare, adică la îndumnezeire. Vorbeşte despre întâi‑stătătorul adunării euharistice, iar nu despre proroc, vorbeşte despre Învierea lui Hristos fără trăirea tainei Răstignirii, care reprezintă tradiţia isihastă de nevoință. Aspiră să răspundă la subiectele pe care le lansează cultura contemporană şi nu se referă la biruința lui Hristos, la biruința creștinului prin puterea lui Hristos împotriva diavolului, a stricăciunii şi a morții. Se preocupă de lume, şi nu de transfigurarea omului, vorbeşte de estetică şi artă şi trece cu vederea asceza rânduită de Părinți. Doreşte să primească răspunsuri la întrebări ale culturii contemporane şi nu se interesează de împărtășirea omului de slava tainei Crucii şi a Învierii lui Hristos. 

      Aceasta este problema teologiei post‑patristice și a oricărei alte teologii care nu este bisericească. 

      Mitropolitul Ierótheos 
      al Nafpaktosului și Sfântului Vlasie

watch series