Crestinismul este o conceptie de viata, este stilul de viata al lui Iisus, conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut impotriva crestinismului, vreme de 2000 de ani.  Toate celelalte intelegeri ale lumii s-au invechit si s-au stins. Singur crestinismul este mereu nou, mereu divin.

Crestinismul nu e numai o afacere de duminica, ci e o stradanie de toate zilele, de toata viata, de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus.

Ferice de cel ce se lupta duhovniceste cu gandurile, lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti: Hristos.  Acesta nu este nicidecum numai razboiul pustnicilor, al smeritei rugaciuni si atentii, ci este al fiecarui crestin.  Ca atare, nu reactionezi dupa fire la intamplarile vietii, ci traiesti fiecare clipa dupa Iisus; adevarata noastra fire, icoana, chipul nostru cel adevarat.  Intamplarile ce vin, intr-o clipita a lor, sa nu ne gaseasca, sa nu ne prinda traind in neatentie de valoarea clipei, valoarea Vesnicului in clipa, ca, altfel, in clipa aceea, ne trezim expropiati de icoana noastra de oameni, dupa chipul si asemanarea lui Iisus.

Volumul de față – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat și publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării și necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
Chintesența unei înțelegeri la care mintea creștină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice și aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienței negrăite a rugăciunii ­neîncetate și al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor și duhurilor, vindecarea trupească, dar și a patimilor, însuflețind spre însușirea neîntârziată a tuturor virtuților, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei și viețuirii creștine.

Această lume îşi are începutul în minune, se păstrează prin minune şi se va încheia prin minune. Orice om cugetător când se eliberează din propria agonie şi frământare, şi începe să cugete despre toate câte există şi se găsesc în jurul lui, la această concluzie ar trebuie să ajungă.

Însă mărturia cea mai vrednică de crezare şi fără nicio umbră de îndoială ne-o oferă Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, întărită şi completată de Sfânta Tradiţie.

Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.

Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.

Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

Aceasta carte ofera cititorului modelul adevaratului calugar care a ajuns la nevinovatia pruncilor. Staretul Iona a fost un calugar simplu, dar plin de harul lui Dumnezeu.

A trait aproape de zilele noastre , dar a ajuns la inaltimea parintilor din vechime.  Opt ani a fost ucenic al Sfantului Serafim de Sarov, care i-au ramas ca temelie pentru tot restul vietii.

Dupa trecerea la cele vesnice, trupul i-a ramas nestricat si se pastreaza in Biserica Sfintei Treimi, daruind vindecari la toti cei care alearga cu credinta la sfintele moaste.

Constantin Virgil Gheorghiu (1916‑1992) s‑a născut în localitatea Războieni, Neamț. După studii de filosofie – iar mai apoi de teologie – la universitățile din București și Heidelberg, alegând calea exilului, în 1948, se stabilește în Franța, unde va publica răsunătorul său roman Ora 25, considerat, alături de Minunata lume nouă de Aldous Huxley, Procesul lui Franz Kafka ori 1984 de George Orwell, una dintre cărțile de primă mărime ale secolului al XX‑lea, fiind tradus, încă de la apariție, în zeci de limbi.
Dintre toate cărțile scrise de C.V. Gheorghiu, după hirotonia sa în 1963 ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris, "Spioana" rămâne – în viziunea criticii literare franceze – romanul cel mai izbutit al consacratului autor român. Frescă a unor realități românești deloc îndepărtate de zilele noastre, Spioana e cartea în care Gheorghiu își asumă atât rolul de narator obiectiv, cât și de personaj atipic al cărții, cunoscător al unor adevăruri exprimate răspicat în lumina Adevărului absolut…

Batranul Antim avea multe daruri insa le ascundea cu bagare de seama.  Se deosebea prin smerenie, prin blandete, prin iubirea lui nemarginita, virtuti pe care le dobandise prin multe lupte si aspra nevointa.  Era chibzuit, intreg-cugetator, cu dreapta socotinta, iubitor de straini, Parinte plin de dragoste care se deserta pe sine ca sa implineasca sufletele celorlalti si ale fratilor lui din obste.

Cartea cuprinde ViaÈ›a, învăÈ›ăturile È™i minunile Cuviosului Antim, Aghioritul de la Schitul Sfânta Ana Mică din Muntele Athonului. Omul marii iubiri dumnezeieÈ™ti, Cuviosul Antim face parte din acea generaÈ›ie de mari Bătrâni, alături de CuvioÈ™ii Efrem Katunakiotul, Iosif Vatopedinul È™i Paisie Aghioritul, care au luminat cu vieÈ›uirea È™i poveÈ›ele lor mulÈ›ime nenumărată de suflete aflate în căutarea mântuirii.

Lucrarea apărută la Editura Doxologia, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în traducerea ieromonahului Lavrentie Carp, constituie o lucrare de referinţă care se remarcă prin acurateţea interpretărilor, prin învăţăturile morale şi cugetările duhovniceşti asupra măreţiei omului. Aceste omilii sunt folositoare nu doar teologilor, ci tuturor creştinilor iubitori ai scrierilor Sfinţilor Părinţi. Firul celor trei omilii se urzeşte în jurul ideilor următoare: cum a fost plăsmuit omul ca şi chip al lui Dumnezeu, ce anume reprezintă acest chip, care este asemănarea cu Dumnezeu, care este menire omului pe pământ şi cum era raiul dumnezeieştii desfătări în care l-a aşezat de la început Dumnezeu. Textul exegetic vasilian, bogat în citate din Sfânta Scriptură, prezintă şi unele idei care se găsesc dezvoltate şi în alte lucrări, cum ar fi aceea că trupul aparţine sufletului.

Intr-o seara - sunt doua mii de ani de atunci - trei astronomi din Persia observa pe cer o stea noua, alba si stralucitoare, cum nu mai vazusera niciodata.  Pe loc inteleg ca este un semn ceresc, care vesteste nasterea unui mare rege.  A doua zi in zori pregatesc daruri, le incarca pe camile si pornesc spre necunoscut, incotro ii va duce steaua.  Se anunta o calatorie iesita din comun...